Andrei

Nu e rea incercarea, dar are o lipsa dubla de originalitate. Primo, pornind de la un film care si el cam era un rimeic si secundo, de la Nea Marin incoa\' e cam greu sa mai gasesti un oltean original, afar\' de meletzeanu\' ala care mierli Universitatea. Asta nu inseamna ca textul nu e bunicel. Bravo si la mai multe!

ca și cum aș adormi în pîntecul tău sub nuc
excelent!! Un vers cum putine mi-a fost date sa citesc in ultima vreme. Din pacate iodul care inunda finalul scade fiorul. Parerea mea e ca ai putea sa refaci finalul pentru ca e mult prea buna si merita! Bravo!

radule, am si eu un off. Site-ul asta, genial pe alocuri, sufera de o lipsa majora: nu are un browser intern. Orice site care se respecta iti ofera pe home page o casuta goala pe care o umpli si dai Go! adica poti cauta in site ceea ce doresti dupa mai multe criterii. eu de exemplu daca vreau sa recitesc un text despre care nu-mi amintesc decat titlul, imi e aproape imposibil (bine, dau agonia si titlul pe google). nu exista criterii de cautare decat dupa initiala autorului, ceea e ff greoi. Ar trebui sa existe criterii de cautare multiple (de ex. si data introducerii textului, nr. de stelute, comentarii, accesari etc.) Poti lua in considerare initiativa mea?

ma bucur sa remarc ca ai gasit in text exact ceea ce vroiam sa transmit. oamenii il vad ca pe o necesitate de care s-ar lipsi bucurosi daca n-ar trebui sa-si plateasca propriile greseli. te mai astept oricand si merci de vizita

Multi se uita, putini vad... sunt linga noi in fiecare zi, dar putini ii remarca. Cinste drei Aurica. Nu numai ca nu ii ignora, ci ii arunca nefardati in vazul cititorului, care nu se mai poate preface ca nu i-a remarcat. Textul e umbrit de cateva greseli grave: \"Nu te prosti!\" - se scrie cu un singur i, atentie!, \"înger blod\" (banuiesc ca blond),
\"niciodată peterile\" (banuiesc ca din graba), \"cu toți copii\" (asta e impardonabila). Asta e realitatea.

evident ca intrebarea din titlu are un raspuns care nu mai trebuie argumentat, dar eu, ca un copywriter amator ce ma aflu, nu pot sa nu remarc obiectivitatea unui telespectator avizat, care, ca si mine, prefera pauzele publicitare filmelor(cinismul inclus!). Sa nu uitam insa draga Noru, ca pina acum putini ani, publicitatea la noi se rezuma la loz-in-plic si la reamintirea obligativitatii platii abonamentului radiotelevizorului (mai incapeau niste genitive ca sa sugerez stupizenia de atunci). A! Si mai e ceva: romanul consumator e asa cum rezulta din studiile de markenting. The target consumer vede femeia ca pe o prelungire necesara a cratitei si un suport suficient al funiei cu clestisoare de rufe. Asa ca... fara suparare, asta-i piata. Felicitari.

frumos... se pare ca pina la urma ti-a placut MC Solaar... ma bucur ca te-a inspirat. poezia ca un tot e buna (de fapt ce nu e bun din ce ai scris tu?), dar sincer imaginea unei periute de dinti nu mi inspira chiar un fior poetic, ci mai degraba o trimitere la igiena. Te citesc in continuare, imi place!

motto: \"ai sa razi...\"
Am citit-o si recitit-o de mai multe ori. Era aproape de suflet, dar cand sa intre, intervenea mereu ceva care ii bara calea. Metaforele, alegoriile, comparatiile sint... cum sa spun? neterminate? nefinisate, da, asta-i cuvantul.
\"ferestrele învelite de cioburi\", \"o zi împăturită laolaltă cu toamna\", \"caut fragmente de zâmbet printre gunoaie\" etc etc sint numai cateva exemple de incercari fortate de a gasi imagini poetice care la prima vedere fenteaza filtrul ratiunii si vor sa patrunda la coarda sensibila. Imediat insa, o analiza sumara le face sa cada in derizoriu: ce-i aia \"suburbiile unui mister dezvrajit\"? Nu cumva e prea pretios ca sa ascunda vreo urma de incarcatura emotionala? Imi pare rau dar creatia ta duhneste a poezie de unica folosinta.

nu stiu daca ma mai tzii minte si nici nu are vreo importanta, caci sint acelasi anonim celebru, dar nu m-am putut abtine ca la una din tot mai rarele mele treceri pe aci (motive obiective desigur!)sa te caut si sa te citesc. Fara uimire constat ca ai ramas aceeasi visatoare incurabila (ce bine ca nu exista leac pentru asta...) si ca nu ratezi nici un moment de inspiratie din care sa scoti ceva pentru noi, cititorii tai agonici. Ca tot ce am citit de tine, si asta e doar un alt exercitiu, de sinceritate, de talent, care ascunde capacitatea de a da la iveala ceva concret, o opera adevarata, pe care stiu (oare?) ca o planuiesti si ca intr-o zi vei erupe la valoarea si nivelul necesar. Irisul e dragut, barbatul e magic (ca toti barbatii zugraviti de tine), iubirea e in aer, iar aerul e poluat cu impuritatile fierbinti ale preludiilor copilaresti. Noroc cu apa plata.

nu e rea ca fond, dar forma devine din obositoare, agasanta. reducerea versurilor la cate un singur cuvant nu e nici noua nici benefica pentru scurtimea creatiei tale. in rest, remarc niste alaturari ciudate, care ti-au pus cu siguranta imaginatia la ceva alergatura, nu intotdeauna reusite: \"rima... mă iubi ca pe-o sfidare\", \"dorul ce l-am dat pădurii\" (de-a dreptul hilar), \"sparg zăgazul urii să nu-mi ia...ramura de cerb\" (ai las-o ca asta e prea de tot).

ioana, am citit cu placere (din pacate prea) scurtul tau fragment de jurnal. De fapt, asta e singurul defect pe care i-l gasesc. Daca nu este doar un fragment de sine statator, rogu-te, \"agonizeaza\" si restul pentru ca ceea ce e mai sus e tulburator... Daca asta a fost tot, iti transmit ca merita sa dezvolti, pentru ca ideea, desi veche, ai meritul de a o trata intr-o maniera unica, ce mie unuia mi-a placut la nebunie. Ai apasat fara indoiala pe tastele corecte cand ai scris acest text.

Excelenta recenzia ta asupra unei carti pe care ma chinui sa o gasesc prin librariile provinciale, dar mereu dau peste aceleasi titluri comerciale, care fac \"rating\". Ce mi-a placut cel mai mult a fost curajul tau de anonim de a te lua la tranta cu opera (aici jurnalistica) a unui consacrat, supunindu-te astfel eternei intrebari \" da\' cine esti tu, ba...?\". Iti spun eu cine esti, Cosmine: cel pe care d-nul Plesu (si cei asemeni lui) il pretuieste (sau ar trebui) pentru ca TU esti cel care face \"ratingul\" unei asemenea somitati. Exact tie ti se adreseaza tot ceea ce scrie dnul Plesu, si crede-ma, nu sint multi ca tine, care sa inteleaga toata astea, si mai ales sa aiba apoi curajul unei pareri nu intotdeauna magulitoare la adresa autorului. De aceea, printre putinele lucruri care nu mi-au placut in comentariul tau, a fost acea urma de vinovatie ce il strabate de la un capat la altul, ce culmineaza cu PS-ul! Nu trebuie sa-ti ceri scuze pentru nimic, chiar daca Domnia sa se numeste Plesu, iar tu (deocamdata doar) Cosmin. Nu l-ai jignit cu nimic, ai afisat un stil pertinent, pot afirma fara a gresi ca demersul tau este un serviciu adus acestei carti scumpe (la propriu, desigur, ma voi pronunta la figurat dupa ce o voi citi). Asa ca te invit sa mai scrii cat mai multe asemenea texte, fara sa le mai impanezi cu explicatii jena(n)te de genul \"e intr-adevar o mare personalitate, fata de care umila mea parere chiar nu conteaza si oricum este idolul meu asa ca nu ma judecati daca in nimicnicia mea am indraznit sa nu-i evidentiez numai geniul etc etc\". Si inca ceva: MARE atentie la grafologie. Titlul textului tau, in felul in care este scris lasa sa se inteleaga ca numele dnului Plesu este sinonim cu obscenitatea publica, or nu cred ca asta ai intentionat...

sandra, cu parere de rau ma vad obligat sa taxez proasta inspiratie pe care ai avut-o cand ai pus pe hartie gandurile tale, in ceea ce mai sus ai vrut a fi o poezie. Ce comentariu literar sa fac eu la insiruirile acestea? Ce parti bune sa gasesc eu in aceste pseudoversuri, ca sa scot in evidenta ceea ce ar putea fi slefuit? Sincer, obisnuit cu celelalte lecturi, m-am uitat de cateva ori la semnatura, si inca nu-mi vine sa cred ca cea care m-a incantat cu atatea reusite artistice (cu si fara poze), a fost in stare sa-si strice faima cu asa ceva... Sper ca asta sa fie doar un accident nefericit pe pagina ta. Citesc in continuare creatiile tale reusite prezente si viitoare, daca nu vei uita ca un slogan poate fi mai mult decat reclama la prezervative...

ioana, textul surprinde pe toata lumea. pe mine, la modul neplacut. rindurile de inceput sint pline de alaturari intrigante, originale, ciudate. Inestetice - acesta este cuvantul pe care il cautam. \"zâmbetul tău de mamifer acvatic\", \"suntem solzoși în dimineața\", \"ești un animal frumos\", \"alunec... pe toboganul imens al tuturor orgasmelor\". Totul compune o imagine urata, daca ai vrut sa mergi pe urmele \"florilor de mucigai\" argheziene, ai reusit. \"punctul “g” al cuvintelor\" - irelevant, ai vrut sa sochezi, nu ai reusit. cupidonul adult si paros e singurul care salveaza textul, are forta si induce ganduri. in final, textul e \"comestibil\", pe alocuri reusit cat de cat, dar numai ultimul paragraf... Concluzia-rezumat a dat-o exact pre_textul tau.

am citit si comentariul d-lui Cernea, nu pot fi de acord cu dumnealui. Miorita cabalina este exact ceea ce vrea sa spuna din titlu: o prelucrare folclorica, pornind de la o idee arhicunoscuta, autorul zamisleste ceva nou. Nu este deloc puerila, faptul ca d-nul Cernea reuseste sa versifice cu usurinta este meritul domniei sale, dar ceea ce a compus este PUTIN legat de textul comentat. Mie mi-a placut aceasta derivatie de la tema mioritica, iar apelul la cabaline este original. De notat ca din Miorita a luat numai ideea, nu si vreun vers care ar fi transformat poezia in parodie.Si caii se pasc, nu-i asa?

da, Elena, explicatiile tale au fost binevenite. Acum m-am lamurit cu ceea ce ai vrut sa spui, si iti dau partial dreptate. Poate ca textul mai trebuie slefuit, dar de ce crezi ca un copil al strazii nu ar fi capabil sa exprime niste lucruri pe care le simte. Daca singurii lui prieteni adevarati sunt cainii, nu poate avea in vocabular cuvinte precum \"botic\" sau \"dragalas\" atunci cand (asa cum se dovedeste pina la urma) isi spune povestea incercand sa impresioneze un adult pentru a fi primit la orfelinat? Inca o data mii de multumiri ca ai bagat in seama umila mea incercare.

maestre Joe, sint un admirator al multor texte de pe pagina ta, dar chestia asta de mai sus nu stiu ce a vrut sa fie. Banuiesc ca, in dorul de tarisoara asta de care te mai leaga inca multe, citesti editiile on-line ale unor ziare cu numele tinute la secret (te taxeaza Agonia pentru publicitate mascata?) si apoi ne impartasesti gandurile care te-au fulgerat la \"auzul\" acelor vesti cumplite. Chestia cu mâța (mata dirijeaza catre o injuratura) si-o imagineaza orice scolar care se minuneaza de bogatia semantica impresionata din limba romana. Nu trebuie sa citesti un ziar pentru asta, si daca mai vrei asa exemple,uite, minuneaza-te si de \"a-si lua nasul la purtare\" sau \" a o lua la sanatoasa\". Despre asta si despre Bula, WC-uri, urina, hartie igienica si legi promulgate de multe decenii in alte state (nu numai americane) poti discuta la o bere cu baietii. Aici noi ne asteptam de la cei cu talentul tau sa ne bucure cu niste texte ce au macar tangenta cu ARTA. Stiu ca poti asta.

Dragut din partea ta, Dana, sa-ti faci putin timp sa citesti umila mea incercare. Nu stiu daca a raspuns la intrebarea ta, dar daca textul in sine zici tu ca ti-a placut, eu iti raspund cu o plecaciune si te mai astept sa-mi critici si alte incercari de pe pagina.

Elena, cu multumirile de rigoare pentru ca te-ai aplecat critic si asupra textului meu, nu am inteles ce ai vrut sa spui prin \"momente-surpriza gen foc de artificii\"... poate nu m-am priceput indeajuns sa-ti starnesc emotii si ganduri, dar finalul, o data ce i-ai patruns intelesul si ai descoperit cheia intregului text, se vrea a fi extrem de tragic prin aruncarea in adevarata lumina a tot ceea ce ai citit pina atunci. Teddy nu SE INCHIPUIE catel, el este doar un baietel care duce o viata de caine, iar cititorului am vrut sa-i starnesc mila pentru un biet animal, care in cele din urma sa fie dramatic inteleasa ca mila pentru o fiinta umana. Voi lua sugestiile tale in considerare.

Cristi, multumesc de vizita pe pagina mea, dar de obicei asta se face pentru a comenta ceea ce ai citit mai sus. Tu mi-ai lasat aici un raspuns la o critica pe care am facut-o eu pe un text de al tau, ceea ce nu e chiar normal. Eu oricum citesc INTOTDEAUNA raspunsurile la ceea ce scriu pe paginile altora, asa ca oricum as fi aflat feed-back-ul. Prezenta ta aici m-a onorat peste masura si te astept oricand cu un comentariu dur care sa-mi scoata in evidenta toate defectele, caci de asta ma aflu pe Agonia.