Anda Andrieș

Si eu as putea spune ca...la fiecare colt mã întâlnesc cu tine... nu-ti las semne pentru cã s-ar destrãma vraja acelui...rest de emotie...ce-mi incearcã inima... de câte ori te citesc.

Cu simpatie,
Anda

Imi spui si mie când ai scris proza asta, dupã ce doamna de la calculator s-a îngrãsat sau dupã ce a fãcut o curã de slãbire on-line? Autoironia te prinde minunat!:-)

Voi mai veni!
Anda

Mai întâi sã-ti spun Bun venit! Si sã recunosc cã te citesc prima oarã!
Trecând la chestiune, mi-as permite sã spun cã, acest text, m-ar fi impresionat cu mult mai mult dacã n-ai fi inserat (ici si colo) câteva frustrãri strict personale: (...lumea, în stupiditatea ei, nu le va înțelege niciodată, și nici nu le va aprecia),(acel act și gen de trădare de care numai o femeie e capabilă, Ea care e singura în stare să se aventureze și să cadă în acest gen de mocirlă), dacã ai scris acest text cu ambitia de a fi scriitor atunci trebuie sã-ti lasi dincolo de carte experientele traumatizante, sau sã le dai conotatia ce li se cuvine eventual la \"personale\".
Generalizãrile de tipul acesta nu vor face altceva decât sã-ti scoatã cititorii din context si sã-i determine sã uite mesajul principal al subiectului propus de tine. Incearcã sã nu te mai situezi deasupra tuturor, te adresezi un public larg si nici într-un caz stupid. Textul în sine este bine scris, dovedesti cã ai înclinatii reale spre acest gen si însãsi subiectul propus incitã spre lecturã.
Cu speranta cã vei întelege corect comentariul meu, nu-mi rãmâne decât sã-ti urez succes!

Anda

Ti-am citit \"despãrtirile\" si \"Testamentele\" si acest \"voi muri\" si nu vreau sã-ti spun ce cred sau ce simt...

Fie iubirea cu tine, (si timpul)

Anda

Stau agãtat pe esafodul cuvintelor...si cu uimire astept teama ce nu mai vine...semn cã e un esafod de borangic!

Si mie mi-a plãcut!

Anda

Iti voi face un comentariu mai tarziu. Acum am vrut doar sa stii ca am trecut.

Anda

... sa cântãm ce avem mai nemãsurat în noi: iubirea ...
am gasit un astfel de om... victoria mea ... si a iubirii victoria ta ...

Cu drag,
Anda

\"Când, brusc, o genă, în reanimare,
Se deșteptă-ntr-un șoc imprevizibil,
Ghidându-mă pe calea de salvare:

Pe MIJLOC era drumul plauzibil,
Către acele \'nalte destinații !\"

Subscriu celor spuse de dvs. Dar am impresia cã geana va mai sta mult si bine ... la reanimare!

Off topic:
Va felicit din inima pentru Parodia Parodiei!

Anda

Motto:
\"(fiind de-un secol zgariat
am acum imunitate!)\" Genu

Iar te lauzi la pisicã,
C-ai un secol la activ
Vrabia mãlai viseazã -
Ca nota pe portativ!

Viorele, ia link-ul:

http://www.agonia.ro/index.php/poetry/79739/index.html

Te citesc des dar sunt timida! :-)

Anda

\"Am tot trecut prin vremurile toate,
Un călător în praful unui drum\"

Si-s fericit ca te-ai întors acum!

Anda

Si mie mi-a plãcut finalul!
As fi preferat (ca om) sa regasesc mai putina tristete, ca simplu cititor, mi-e bine...

Cu drag,
Anda

\"te căutam în amintirea sărutului de mâine\"!
Stii tu de ce!

Anda

Dacã stiam una ca asta mai trimiteam eu scrisoarea? Acum ce mã fac? Talent sã-ti rãspund pe mãsurã n-am! Asa cã râd si te felicit!

Anda

Măicuță dragă, cartea mea
Găsească-mi-te vie,
Iar pe Florin, dacă vei vrea
Il iau pe datorie.
Si pe la popi nu da obol
Că mi se-aprinde casa -
Si-s blestemată deseori
De coana preoteasa!

Chiar pe Florin am să-l conjur
Toți barzii să îi cheme
Că, poate, unu’ o fi mai bun
La dezlegat blesteme!
De bună seamă, nu-i un bai
Pesemne a-sa dorința
Căci mi s-a spus: S-o duci în rai -
Nu este cu putință!

Pe nenea Genu am să-l pun,
Dac-o mai fi pe-acasă -
Să ungă sfoara cu săpun
De nu voi fi mireasă!
Pe Calimero, de va vrea
Cu Geta să nășească
Ne-om strădui cum om putea,
„Copiii” să se nască.

Pe Gaiță nu l-am găsit
Să-l pun vornic de masă
Că la Tamara stă acum -
Vorbii c-o portăreasă!
Pe Jupp si Iter am să-i chem,
Doi cavaleri de-onoare
Să puie singuri de-un tandem
La astă adunare!

Iar Silvia de-o fi pe-aici
Cu lumânarea-n pom
O vom scăpa de mâncărici
Chemând pe agronom.
Să vină toți din lung si lat
Să ne blagoslovească
Că-i nuntă mare la palat
Si-i nuntă boierească!

Să-ntindem masa în ceardac
De nu-i cu supărare
Si lasă via pe arac
Că nu mai e scăpare!
Florin al tău nu va veni
De sărbători acasă,
Lenuții spune-i când o vezi
„Trecu iarba de coasă!”

=========================

Această carte eu am scris,
Cu Andrieș de-a coasta,
Zâmbește strâmb și fără chef:
„Mi-a-nebunit nevasta!”
Așa noroc de-o fi să am
Să bem și cupa asta!
Că bucurie îmi făcu
Când îmi luă năpasta!

Mă duc în grabă să i-o dau
Pân’ nu se răzgândeaște
Numai așa îi vin de hac
Ca mine de-o pățește.
Că n-a gătit de săptămâni
De când cu Agonia
Iar la Florin, vedeți si voi
I-a leșinat soția!

Razvan,

E prima oara cand intru in pagina ta, si te rog sa nu te superi pentru ce voi spune:
Ca cititor imi doresc sa corespunda titlul cu textul, as putea sa ma plang ca m-ai tras pe sfoara.

Si pentru ca nu m-am suparat prea tare:
http://www.agonia.ro/index.php/article/78764/index.html

Anda

Domnule Erbiceanu,

Ideea de concurs e super buna, cu un amendament (trebuie facut lobby cu mai multa insistenta, la concursul de parodii nu numai ca au fost prea putine texte dar au fost si slabe). Pentru promovarea acestui articol ceva s-a facut: acum apare la \"texte recomandate\" si sper, din tot sufletul, sa fie citit!

Doresc sa va multumesc pentru completarile si timpul dvs.!
Mie mi-au fost de un real folos!

Anda

Eu doar admir în tãcere - \"tãcerile maligne\"!

Frumos!
Anda

De mai scrii asa de bine,
Trimite pe sef la mine!
Sã ai timp de parodii
Noi s-avem pentru copii.

De mai scrii asa de bine,
Trimite pe sef la mine!
Sã ai timp de parodii
Noi s-avem pentru copii.