De-mi aduci mielul acasã
Uit pe loc toatã tristețea
Poate, vântul, de te lasã
Imi aduci și ... tinerețea!
Jupp, mulțumesc pentru steluțã și pentru replicã (mult mai reușitã decât textul meu), habar n-ai ce mult m-am bucurat pentru ce ai spus în parantezã!
:)) Eu consum miel și înainte de Paște, așa cã poți sã-l trimiți între Crãciun și Anul Nou!
Steluța de la tine o primesc ca pe cel mai frumos dar! Cu atât mai mult cu cât vine la \"sfârsit de vacantã\". Dacã aș avea talentul tãu la poezie, te-aș detrona de pe locul ãla pe care stai.:))
Asta a fost pentru haz, ti-am vizitat pagina si m-am lamurit cum stau lucrurile! Bun venit printre noi!
Mi-a placut replica ta!
Unde zici ca e Ivan acum?!:))
Epigramă a unui talent rasat. Catren deschizător atât de drumuri asfaltate cât și de poteci de munte spre izvor fierbinte de haz și har. Ironizare fină a metehnelor vârstelor feminine, înțepătură de trandafir pe sub fusta “înțepatelor”. De apreciat, cu atât mai mult cu cât versurile sunt scrise de către o reprezentantă a sexului frumos.
În compensație, cu memoria strapunsă de un cuvânt (augusta – Augusta Dumitrașcu), am crezut necesară o anumită punte spre vârsta a III-a masculină, cu anumite implicații babiloniene în show-blitz-ul căsătoriilor «teleastre»:
Tinerel odinioară,
e-acum ghiuj, dar Augusta,
ca pe-un bebe, “într-o doară”,
l-a înfășurat…cu fusta.
Abia acum te-am descoperit! :))
(am lipsit 3 zile de pe site si de la Chisinau)
O epigramă de zile mari, Anda. Felicitări!!!
Chiar unii dintre epigramiștii care se consideră consacrați nu se pot lăuda cu un catren de asemenea valoare.
De ce nu colaborezi la revista \"Epigrama\"? De ce nu participi la Concursurile naționale de epigramă? Tu și ceilalți buni epigramiști de pe site? Profit de ocazie să vă întreb pe toți, off-topic.
Pentru replici sau explicații suplimentare: diviza2002@yahoo.it
să înțeleg că un concurs nefericit de întâmplări a făcut ca lui să i se usuce pretimpuriu vrejul - asta fără să-l fi urmărit un blestem -, iar ei îi șade de la o vreme fusta lipită de pulpe - și orice ar face, nu poate să și-o mai salte.
Aș vrea, acum, într-o secundã
Sã schimbi acest superb diminutiv
Cã de o vreme, pe a vieții undã;
Imi cântã, prea suav, pe portativ!
Lore, m-am jucat un pic cu numele tãu (așa de drag) sper sã nu te superi și sã nu schimbi nimic:)). Mã bucur cã ti-a fost dor de mine! Când mai vii?!
Recitind frumoasa epigramă elegant unduită „andrieșește”, pen` că distinsa domniță a epigramelor nu mă băgă în seamă de prima oară, revin și vreau să spun una și zic alta...dar cert este că, din milă creștinească și din alte aduceri aminte (de neuitat ridicarea de neuitatei fuste a de neuitatei Marllyn Monroe), augusta doamnă a găsit deja soluția:
De-n zadar cu vântul fin
a-ncercat să-și miște voal,
a batut, precum Marllyn,
fundu`-n gura … de canal.
Mulțumesc pentru aprecieri! Venite de la tine mi se par nepretuite!
In altã ordine de idei, iti mãrturisesc (sper sa nu mai spui la nimeni) cã eu scriu (incerc) epigrame doar de când am intrat pe site! Cum talentul nu mã dã afarã din casã (am câteodatã sclipiri) nu prea vãd cum aș putea participa la concursuri sau revistã.
Dar mai vorbim. Cine știe, cine știe / Ce e prin bucãtãrie!:))
Nu-i venise rândul, încã
Lui Dedal, cel plin de har,
Da\'n tãcerea mea adâncã
Mã gândeam sã-l \"sar\" mãcar!
Cum știam și eu că damelor le sunt mai greu ocoliș decât săritor «pășiș», mai ales în anumite anotimpuri profitoare de ascunzișuri pentru ochi ageri, iată că și Anda avea gânduri în acest sens:
Glezna-i, soi de-un metru și-ncă,
a pășit scundul canal
și-n tăcerea lui, adâncă,
l-a sărit și pe...dedal.
sa constate cum se dadeau stele acum 2 ani si ceva .
Ma uit si ma crucesc ! Erau alte standarde, e clar, nu e nimeni vinovat din cei ce au dat aici stele, asa erau vremurile.
Astazi, ma tem ca nu ar mai lua nicio stea cu aceasta dragutica epigrama.
pe-acea doamna, ce-n esenta
nu mai are fragezime
dar cata... experienta!