Prin munți

anca,

frumos si placut textul, interesant din punct de vedere al impletirii imaginilor in `metafore` si `simboluri`. o coerenta a detasarii de cotidian si banal, o infrumusetare estetica prin discursul poetic.

petru hamat

Poezie de fiori și incantații, de adâncimi sufletești, vârful cel mai înalt fiind strofa 2. Și o adâncime impresionantă, reușită de versul „din când în când alb și aiurea” („alb” pentru neatins, pentru ce n-a mai fost, și „aiurea” pentru lipsa unui plan, în voia sentimentelor). Câteva propuneri : în strofa 3, fără „ingenuu” (altcineva să aprecieze cum mă preling, nu eu) ; în strofa 5, fără „de trei ori pe zi” (numărul trebuie să fie relativ și, în definitiv, nu contează), „cu rădăcini cu tot” (în contradicție cu „a culege” având înțelesul de „a rupe”, pe când aici se folosește înțelesul de „a smulge”) și „pe rând” (aproximativ subînțeles în succesiunea „tu mie, eu ție”). Poezia se termină la versul „ne vom spune cuvinte fără rost”.

Sebastian,
ma bucur daca hoinareala mea prin munti a reusit sa-ti trezeasca un zambet.Te mai astept.

T.C. Georgescu,
apreciez rabdarea cu care ai poposit asupra versurilor mele si sfaturile pertinente. Voi tine seama de ele. Cu simpatie.