Acum stim ca nu mai suntem unul
si-afara-ncet s-a luminat de ziua;
si totusi mana mea te mai implora;
si totusi in curand ne v-a lovi o alta ora.
Si ma ridic...si ma intorc sa plec
dar noaptea
In gramezi de nisip,
din clepsidre uitate,
mi-a ramas privirea.
In baltoace statute
pe strazi ocolite,
mi-am uitat pasul.
O parte din mine
s-a rupt si ma doare...
Intru in primul bar
ce-mi
De departe, de tarziu te iubesc!
De departe am curaj sa-ti privesc tamplele zvacnind,
am curaj sa privesc luna in ochii tai caprui.
De departe simt ca esti doar al meu,
un vis care acum s-a
Stăteam amândoi tăcuți, la o masă.
Eu te priveam, sorbind din cafeaua turceasă;
Tu mă priveai, fumând din țigara plecarii,
arsă mai mult de jumătate.
În marginea pleoapelor
Maine, printre culori, poate am sa fiu nor
si am sa cunosc vesnicia cu numele \"Uitare\".
Ca si vantul am sa cunosc doar plansul
si cat de putin are surasul.
Poate am sa fiu doar un cuvant
orice trecere are un sens
in ora intalnirilor...
umbrele se alungesc tremurator
iar petalele trandafirilor
deseneaza inimi in tacerea zilelor;
sunetul pasilor se aude infundat
si degetele se
trupurile noastre
se vor sfarsi
in nopti albe...
se vor rupe,
cu nepasare,
si,in cele din urma,
se vor indeparta...
cu inceputul
urmatorului exercitiu
se vor regasi...
soaptele mele
vor
In inclestarea dintre noapte si zi,
a falfait tremurator
aripa dorului-dor...
Chemari soptite inganau plopii,
in incercarea lor de-a saruta pamantul
si vantul, strecurandu-se prin
in dorul tau ma mistui
si-n gandul catre tine pier;
\'mi-ntorc privirea catre cer
dar,intalnind albastrul,
cuprinsa sunt de ger.
raman,in asteptare,tacuta
si noaptea-i dusa si ziua e
Am alunecat spre pacat...Si minciuna,care cadea peste mine,venea de nicaieri si de peste tot.S-au napustit asupra mea toate deziluziile lumesti si tepii destinului mi-au ranit ochii;iar abisul,in
strigate in desert si-n noapte,
usi inchise si ziduri groase si inalte,
intunecate drumuri spre nicaieri,
sperante in van si doar pentru ziua de ieri,
lacrimi cazand in abisuri,
zambete murind
Am auzit \"ceva\", dincolo de usa aceea mare,
si - curioasa din fire - am deschis
sa arunc o privire.
Cand orbitele mele s-au umplut
de intunericul ce bantuia pe-acolo...
Stupoare!...tu ma
Umbra ce te intinzi peste simturile mele
nu pot sa-ti dau mai mult decat propria-mi viata;
de vrei i-a tot dar da-mi speranta!
Hraneste-ma cu iluzii si da-mi sa beau lacrimi,
imbraca-ma in alge
Exista in trecerea acestui timp
o incetineala ce-mi zgaraie nervii;
e o tacere si-o frica de-\"a fi\",
e o intarziere in tot ce-am gandi...
placa,pe care am memorat
povestea intamplata si-n
e valul de lacrima
cel ce izbeste acum
in tarmul durerii;
cerul se-ntuneca
si stigatul lui tulbura
toate apele sufletului...
in picioarele goale
alerg spre farul realitatii
dar scoicile,
Timpuri,ascunse in palma,
viseaza zorii de zi.
Flori de ninsori,
peste carari,
numara lacrimile ochilor.
Nisip din clepsidre,
peste clipe dorite,
spulbera speranta din dor.
Ganduri din
1.
Iubire, care-mi aduci atata fericire
priveste, atent, prin adancurile inimii mele...
Undeva, ascunsa, vei gasi o lacrima
ce, fara sa vreau, e permanenta...
E
De cu zi si de cu noapte
iau,din lacrimile toate,
neintelesuri despre moarte;
si ma duc sa le ascund
in tacerea uitarilor,
la capatul vremurilor;
nimeni sa nu le gaseasca,
nimeni sa nu le
mi-e teama de noaptea ce poate veni oricand,
de vantul ce-mi poate spulbera speranta din gand,
de cerul ce poate cadea pe pamant,
de cel ce poate rosti ingrozitorul cuvant:
Niciodata!
mi-e teama
Cand miezul noptii in turnul gandurilor bate,
plecandu-si pleoape grele peste gropi adanci,
noi vom ramane in eternitate
la fel de tineri ca si-acum;
insa nu vom intelege,nici atunci,
sensul
Era acolo
dar l-am cunoscut tarziu,
caci nesiguranta mea
imi luase simtul perceptiei.
Il cautam cu disperare,
dar cararile nu erau
pentru cei care nu vedeau.
Sub pleoape grele,
Dormeam linistita in iarba
cand am auzit freamatul pamantului;
am deschis ochii si-am cuprins in irisi
lumea oglindita-n marea verde...
Fara mirare, mi-am vazut caii alergand.
Unul alb,ca
condamnata sa ard pe rugul iubirii
ma mistui intr-un foc de intrebari,
iar orele grele ale indiferentei
cad peste lacrimile tacutei chemari.
condamnata privesc lumina ochilor tai
sperand ca
ranit in departarile iubirii,
pe cand se lupta cu gandul despartirii,
un albatros incearca, in zadar, sa-ntoarca
timpul acela cand inca mai credea in a sa soarta.
...Un val imens de semne
