Poezie
de pe-o margine de ceas
1 min lectură·
Mediu
De cu zi si de cu noapte
iau,din lacrimile toate,
neintelesuri despre moarte;
si ma duc sa le ascund
in tacerea uitarilor,
la capatul vremurilor;
nimeni sa nu le gaseasca,
nimeni sa nu le hraneasca
cu iluzii si cu vise
si sa fie nepermise
in ale iubirii crize.
Si de glezne,la picioare,
imi prind aripi calatoare;
sa ma duc,sa pot zbura,
sa ma prind de viata ta;
si cu degetul cel mare
prind in zbor margaritare
si le-aprind,in Ursa Mare,
sa ne vada lumea toata
cum muscam iubirea coapta...
Si in ganduri si-n cuvinte
tristii ne vor tine minte.
De cu zi si de cu noapte
ti-am trimis iubirea-n soapte;
si,din stele lucitoare,
iau lumini si-ti fac carare;
din curgerea apelor
gust dulceata viselor...
Si m-arunc in valul care
ti se sparge la picioare.
Si ma-nalt si ma descalt
sa fac langa vant un pas
de pe-o margine de ceas...
023618
0
Si mai da o ocheada si la ansamblu, ca mie-mi pare ca treaba mai trebuie unsa putin la capitolu\' ritm...