Poezie
( Neputinta dorului-dor )
1 min lectură·
Mediu
In inclestarea dintre noapte si zi,
a falfait tremurator
aripa dorului-dor...
Chemari soptite inganau plopii,
in incercarea lor de-a saruta pamantul
si vantul, strecurandu-se prin frunze,
infiora-nceputul unei osande...
Dorul-dor, acela care nu se pierde in cuvinte,
a fost supus la neuitarea de sine
si vesniciei lui i s-a dat numele de amintire...
Intre degetele luminii si-ntunericului,
impreunate in taina sarutului,
dorul-dor,in neputinta sa de-a evada,
se complace in rolul eternului efemer
si al surasului de pe buzele nemarginirii...
023.313
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Amalia Stoica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Amalia Stoica. “( Neputinta dorului-dor ).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/amalia-stoica/poezie/36859/neputinta-dorului-dorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
IDIDIoan Dan✓bine ai venit!
0
AS
Mi s-a parut atat de lunga asteptarea...vroiam doar ca cineva sa-mi spuna ceva...iti multumesc si tie (ynightmare)si lui \"opaque\" pentru faptul ca m-ati observat...
0