ama ada anghel

bine v-am revazut, mai ales atmane pe tine ca si tu stai bine cu magiile volatile.... michel, exista intotdeauna trucuri si vrajitorii de trecere in nevrere si nevedere... anton, te astept!

n-am mai citit de saptamani bune asa o poezie incantatoare. ultimele doua strofe...aaah, ce mai, aplauze absolut si complet nefalsificate, si sa te citesc in continuare (imi urez tot mie, egoista:) )

imi place mult toata poezia, pentru atmosfera si pentru schimbarea planului de vedere... finalul (ultimele patru versuri mai ales) - foarte puternic.

si mie mi-a placut mult, trecerea in valuri de la 0 la 1, petele de var si golurile de lumina, imaginea calda si fara fisura de la sfarsit.

simpatica si umana poezia ta, imi vine sa deschid o lista de \'si noi\', una de semnat si asumat.

sirena, stiu bine sa cante si sa cheme textele tale;) e o sensibilitate deosebita care radiaza de peste tot, chiar si din secventele simple, si ca si la dominique am impresia aceea de inepuizabil (lucrurile se livreaza oare pe banda rulanta a zilei cu eticheta \'se poate scrie despre\'?). pe mine in mod \'normal si uzual\':) ma descurajeaza si neutralizeaza pasarile si arborii ancorati la texte, pentru ca i-am inscris cumva in agenda ca niste simboluri \'obosite\'. poezia asta insa ii salveaza si imaginea e una care se impune dincolo de toate aceste mecanisme sa zicem \'defensive\'. o imagine gigantica, un spatiu deschis in sus care se hraneste cu seva eretica si intoarsa a caderii, adancindu-se si intunecandu-se metalic.

cam avansasera puternic poetesele si nu ma simteam in anotimpul feminist, bine e zau sa va citesc pe tine si pe cheevas!:D \'noul nabser cu versuri mai aerisite si aceeasi imaginatie debordanta\'?:) drept e ca mi-au scapat cateva texte si poate nu era aici tranzitia (era, tranzitia?). ma declar sedusa si neabandonata de primele patru versuri si de final; am o oaresice tendinta de carcoteala indreptata spre \'scenic\' si \'IMI macina/ noptile MELE albe\', dar asta numai pentru ca ma mai apuca si pe mine (ca pe fete:) ) cate o pasa de disectie indarjita. pana una alta, o stea din aia de \'sincere felicitari\' :P

pentru \'ochi topiti/afluenti ai memoriei\' cred ca primesti o bila alba de la atman:) mi-a placut mult ce-am citit, sunt (amenintatooor:)) ) cu ochii pe textele care urmeaza.

adaxis si alain, poate ar trebui sa discut la comun aici:): \'cum se...\' mi-a facut mie impresia unui text \'bland si aerisit\', mai simplu si mai direct decat \'productia\' mea din ultima vreme. reciteam aseara niste scrieri de anul trecut si ma intrebam uimita cand am ajuns sa ma exprim asa \'inghesuit\', daca a fost un fel de prag, de la cine m-as fi putut \'contamina\' etc.
asa ca alain ai dreptate, asa ca adaxis ai dreptate, ajung sa vreau sa spun o multime de lucruri, ca si cum poezia mi-ar scapa de sub control, si mai multe texte s-ar coagula impreuna, pe un fel de schelet care nici mie nu imi e clar.
alain, daca ai timp si nervi, m-ar interesa sa comentezi cele dinainte (eheh, trec acum in faza comerciala, \'comenteaza-ma\':)) ). ele nu sufera asa de mult de lipsurile de pe aici, in schimb au o doza consistenta de problema pe care o semnala adaxis.
oricum si oricum va multumesc mult de lectura, si cum zice \'postatorul ospitalier\' (?!?): va mai astept pe aici :P

nabser, mica si contorsionata mea lume e in mod necesar imprevizibila:) nici in germania, nici prin tara, nici pe cine stie unde si cand n-o sa ajung in mod planificat, cred. sper totusi sa ne intalnim intr-o buna zi, una luminoasa si buna de rontait sticksuri si poezii;) pana atunci, see you pe aici.

hmmm si steauaaaaa!!!!

melina, draga mea, am impresia ca te-ai cristalizat intr-o anume exprimare, si-mi place mult. m-am gandit sa incerc sa definesc in cate un comentariu mai larg lumea textelor bine-conturatilor care-mi sunt dragi mie pe aici, asa cum o vad eu. o sa am de spus, sigur o sa am de spus despre tine. ma bucur sa te citesc.

am senzatia (destul de surprinzatoare) ca ma aflu in fata unui text \'stil Andia\'. ca structura mai mult, fiindca regasesc aerul poeziilor lui Anton...aerul respirabil cu pofta al unei poezii Bune, de fapt:)

eden, incercam (desi n-ar fi trebuit) sa \'descifrez\' cumva constient si in niste categorii. si stii cum e? e cumva foarte pura poezia pe care o scrii, si foarte puternica, si foarte unitar fiecare text. aici citand doua-trei versuri am senzatia unui nisip fin care mi se strecoara printre degete, nu pot sa trec markerul peste o \'anume\' metafora; totusi impresia \'globala\' e halucinanta la sfarsit.

incepe sa semene a hartuire?;) experimentul nu m-a prins, dar textul asta e foarte bun, mediul recompus din fragmente, cu un final \'intregitor\' in linia unora pe care-i mai citesc eu pe aici:))) si care ar trebui sa faca si ei un popas de comentarii favorabile:)
inceputul e putin-putin cam dens (paralela predefinita, veridica, prisma ciclopica) si rece-geometric, dar spatiul cuvintelor si imaginilor se invioreaza si se destinde in continuare; ultima strofa (neluand in considerare si versul final) mi se pare deosebit de reusita. meriti multe lecturi, damadekaro:)

nu cred ca e vorba de ascunderea cu lasitate a identitatii, oricum spatiul virtual inseamna o lipsa inevitabila de contur clar, asa cu remarca gabi. pacat doar de farmecul jocului si al fictiunii, pana la urma pseudonimele au toata gratia si culoarea unui bal mascat. ioana-maria ileana din realitate e cu totul altceva decat ama ada anghel, desigur, adica m-am dublu-falsificat si ar trebui sa tac linistita si adapostita; mie insa imi pare rau de amaradaminda si numele ei greu de pronuntat, asa cum mi se pare ca ma plimb citind printre niste straini, pe care ii identific cu mirare si efort dupa noua semnatura. si toata aceasta schimbare are un aer asa de trist-gratuit, ca uite, imi risc pielea-nivel si \'protestez\' in continuare, fara gheare scoase si altele, doar cu o parere anume de rau.

asa cum suna titlul trunchiat (fara vrerea ta?) adaug si eu un ranjet involuntar. doar asa...:)))

acum ca ne-am dezbracat cu greu de pseudonime (nu-i asa ca s-au desprins si fasii de piele?) cred ca feliute-feliute s-a servit intr-o sanatoasa salata si marul discordiei:)
textele...ei, uite, textele ioanei dinu sunt foarte bune, mie mi se par nefondate acuzele de erotism ieftin prin evidenta. gasesc in schimb un aer de vara colorat tentant fermecator, straturi de tandrete si o senzualitate proaspata.
am impresia ca premisa acestui pseudonim \'scandalos\':) a ascutit deformator citirea. ei uite, la mine nu.

asa ca era vorba de solidaritatea intru spatiile solare si hainele grena...stiam eu;)

nostalgica si melodioasa aceasta poezie, mie mi-a lasat un gust de tandrete dulce-amara. foarte sugestiva avalansa accelerata a scrisorilor revarsandu-se afara din sertare, foarte echilibrata imaginea finala. un text bun!

mie imi sunt dragi plajele si apele topite in spuma de soare, si ceea ce se intampla pana cand se opreste asa larg in lumina, si ceea ce se scrie chiar daca putin cuprinzator al senzatiei dupa, oricum ca un marcaj al odihnei intre valurile albe-aurii...
cam asa se intampla, de fapt:)