Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

păsări de adio

"niciodată pe nume" (ed. Arc, 2005)

1 min lectură·
Mediu
hai să ne revedem în cel mai fabulos aeroport
pe care îl cred eu așa pentru că nu am văzut prea multe
acela în care un arbore a străpuns acoperișul
și el
în drumul său
spre dumnezeu
numele căruia doar aici îmi permit să îl scriu cu minusculă
și nu pentru că e vorba de prioritățile tale divine
dar pentru că așa s-a lipit aici cuvântul acesta de mine
ai să mă recunosti după același tricou albastru
cu drapelul statelor unite in dreptul inimii
de care îți spuneam că ar face parte dintr-o altă poezie
pentru ochii tai
de zahei
voi fi cineva care bântuie între femeia de sare și icoană
în aeroportul acesta
axat pe un arbore
din care avioanele întarzie sa decoleze din cauza ploilor
și a negurilor
vom mângâia zborul acelorași păsări
și vom spune că sunt artificiale
chiar dacă le vom auzi foarte clar bătăile inimilor
chiar dacă acestea ne vor cădea răpuse la picioare
10.05.03
065.097
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
160
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

silvia caloianu. “păsări de adio.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-caloianu/poezie/43334/pasari-de-adio

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
AAama ada anghel
sirena, stiu bine sa cante si sa cheme textele tale;) e o sensibilitate deosebita care radiaza de peste tot, chiar si din secventele simple, si ca si la dominique am impresia aceea de inepuizabil (lucrurile se livreaza oare pe banda rulanta a zilei cu eticheta \'se poate scrie despre\'?). pe mine in mod \'normal si uzual\':) ma descurajeaza si neutralizeaza pasarile si arborii ancorati la texte, pentru ca i-am inscris cumva in agenda ca niste simboluri \'obosite\'. poezia asta insa ii salveaza si imaginea e una care se impune dincolo de toate aceste mecanisme sa zicem \'defensive\'. o imagine gigantica, un spatiu deschis in sus care se hraneste cu seva eretica si intoarsa a caderii, adancindu-se si intunecandu-se metalic.
0
@dan-mitrutDMDan Mitrut
eu nu pot sa afirm pana la capat ca e o poezie reusita.

dar cantecul Sirenei de pe site ramane gingas si maiastru.

am mai citit si in alte poezii ale tale folosirea inadecvata a neologismelor. nu stiu cum se face dar in textele tale apar in structurile cheie neologisme. poate e o impresie de a mea.

doar ca in versul:

\"în aeroportul acesta (axat pe un arbore!)\" folosirea lui \"a axa\", cam raneste versul si imaginea.

apoi, cred ca suna altfel \"ochii de zaheu\"
pluralul folosit de tine dilueaza versul, care in acel loc trebuie sa aiba tensiune si vibratie.

apoi prima poarte mi se pare ca se incalceste in paranteza interminabila. desi imaginea lui Dumnezeu scris cu \"d\" mic spune frumos poezia, ea apare din senin si dispare din senin, odata cu:
\"ai să mă recunosti după același tricou albastru\"

tu scrii o poezie de calitate, dar trebuie putina atentie la discursul poetic.

asta e doar parerea mea.

magul
0
@vlad-0001207VVlad
mmm... aveam prin generala un coleg caruia ii spuneam Zahei... oricum, mi se pare geniala folosirea \"diminutivului\"
0
@silvia-caloianuSCsilvia caloianu
Amaradaminda,
multumesc, in primul rand, pentru atentie si, in al doilea rand, pentru aprecierea ludicului ca expresie poetica in “Pasari de adio”. Sincer, vedeam banalitatea repulsiva a titlului pantru care nu-mi placea o alta varianta , la fel de sugesutiva. Am mizat pe mesajul textului, aventurat intr-o formula postmodernista. (Cred ca mi-a reusit cat de cat.) In acelasi timp, nu am spus ca e vorba de aeroportul din Amsterdam, ca sa las loc de mai multa imaginatie - decat ar permite discursul postmodern – pentru cititorul avizat si cu varii predilectii literare.
Magule,
ma bucur deosebit de atentia ta, dar raman la parerea ca nu exista cuvinte care ar “rani versul si imaginea” intr-un text, care inclina sa fie considerat drept poezie postmoderna. Paranteza aceea
“interminabila”, dupa cum zici, contine o declaratie in acest sens, iar doza de cinism din aceeasi paranteza “si nu pentru ca e vorba de prioritatile tale divine”, cred eu, mentine tematica discursului.
“pentru ochii tai / de zahei” imi pare reusit pentru ca rimeaza si, pentru ca Voculescu si-a numit personajul “Zahei orbul” si nu “Zaheu orbul”, dupa cum afirmi ca ar suna mai bine in context.
Sper sa mai intri (sa stii ca imi place sa polemizez, asta nu inseamna ca nu respect parerile altora!)
Vlad Vladut,
iti recomand sa citesti “Zahei orbul”, de V.Vpoiculescu...ai intelege ce vreau sa spun, cand ma plasez – in acest poem - intre “femeile de sare” si “icoane”...
0
NCneculea corneliu
Vei fi cineva care bantuie intre sare si icoana...VERSUL ASTA M-A RAPUS!
0
@monica-manolachiMMMonica Manolachi
\"pentru ochii tai
de zahei
voi fi cineva care bântuie intre femeia de sare si icoană\"

- frumoasă intertextualitate cu un roman ce mi-a luminat adolescența. îmi las și aici un semn
0