Mediu
trei-patru file lipite cu guma de mestecat
parul meu incalcit haina grena agatata cu agrafe mici de culoare
mai jos, mai jos de zid se aprinde plecarea in aventura spirala
cum se intampla cum se schimba lucrurile deodata la trup
ca niste delfini exact, exact in mijlocul saltului
arc
apele cand se inclina apele uit de marginirea acestui pahar
plin cu umbra dulce santal de cirese vise cilindrice aspirina
arsa de soare clatin clepsidrele nisipul acesta tot mai marunt
se dizolva incet in sampanie scanteind cum se intampla
cum se deschid cutiile ca niste papusi rusesti cauti
cauti ceva?
ia-ma in brate pana cand stau pe o plaja cu ochii mei ingustati
de adolescenta mioapa nelinistea lumii se scrie si se citeste
roata in jurul meselor de pranz si de spiritism delicat cartonate
pana cand rad si rad ochii mi se deschid caprui-orizontal
mai sus de toate prapastiile planul de fuga larg
larg
cum se intampla cum se aude suierand ochiul meu netrezit
impingand versantii in franjuri zvelte de piatra
nu
nu mai e nimic de cunoscut decat
nu mai e decat un umar bronzat un pumn dezlegat cu abur iarba
si albastru-albind caldura care graveaza incet nervurile buzelor
fara atelier fara camera fara case si fara drum nu mai e
decat o alergare trei-patru file lumina plina invingatoare
un camp fara lupta acest camp intins cum se intampla
cum se topesc panzele arhetipurile
falezele gentile de voiaj ridurile chipurile si malurile
somnurile noastre inconjuratoare ramanem
nu se mai intampla
nimic.
0105.419
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ama ada anghel
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 251
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ama ada anghel. “cum se intampla.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ama-ada-anghel/jurnal/42901/cum-se-intamplaComentarii (10)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AA
1 si foarte important, voi continua sa folosesc nickurile in raspunsuri, un fel de reflex rezidual, scuzabil avand in vedere gustul meu pentru fixatii :P , asa ca draga Nic
2 mersi tare mult de trecere si de continutul comentariului, e o poezie-semn al vacantei la ocean, eu o resimt ca pe un salt din mijlocul textelor toxic-urbane...de altfel acum mi-e dor dooor de munte;)
sa ne scriem si citim cu bine pe aici, chiar daca pantofii astia de strict-ama-ada (si anghel pe deasupra:)) ) ma cam strang si parul legat asa sever nu ma avantajeaza deloc. o sa ne recunoastem, oricum.
2 mersi tare mult de trecere si de continutul comentariului, e o poezie-semn al vacantei la ocean, eu o resimt ca pe un salt din mijlocul textelor toxic-urbane...de altfel acum mi-e dor dooor de munte;)
sa ne scriem si citim cu bine pe aici, chiar daca pantofii astia de strict-ama-ada (si anghel pe deasupra:)) ) ma cam strang si parul legat asa sever nu ma avantajeaza deloc. o sa ne recunoastem, oricum.
0
SOmi-a placut poemul tau, amaradamina...si mi-a placut cum se topesc panzele arhetipurile falezele gentile de voiaj ridurile chipurile si malurile...
si mi-a mai placut ca Nic a re/venit pe site.
ne cam lipsise...
si mi-a mai placut ca Nic a re/venit pe site.
ne cam lipsise...
0
AA
mie imi sunt dragi plajele si apele topite in spuma de soare, si ceea ce se intampla pana cand se opreste asa larg in lumina, si ceea ce se scrie chiar daca putin cuprinzator al senzatiei dupa, oricum ca un marcaj al odihnei intre valurile albe-aurii...
cam asa se intampla, de fapt:)
cam asa se intampla, de fapt:)
0
CDDistincție acordată
pe plaja stau cateodata cand ma trezesc
si nu numar niciodata
doar privesc si realizez
ca nu pot picta infinitul
un singur val ma scuipa
si ma deshidratez grena
spre cheile pierdute pe fundul sticlelor
ce si-au uitat stapanul.
aterizez intotdeauna fortat
si nu numar niciodata
doar privesc si realizez
ca nu pot picta infinitul
un singur val ma scuipa
si ma deshidratez grena
spre cheile pierdute pe fundul sticlelor
ce si-au uitat stapanul.
aterizez intotdeauna fortat
0
AA
asa ca era vorba de solidaritatea intru spatiile solare si hainele grena...stiam eu;)
0
Cama, imi place ce citesc...
numai ca pe alocuri poezia ta mi se pare prea densa...parca doresti sa exprimi atat de multe intr-un spatiu asa de mic...
sau poate capul meu nu mai poate recepta decat lucruri simple...se poate si asta
poezia ta imi da aceeasi senzatie ca si cand as vedea un cal galopand si as incerca sa citesc ce scrie la el sub copite....
cea mai reusita mi se pare ultima parte
dar mai ales
\"nu mai e decat un umar bronzat un pumn dezlegat cu abur iarba
si albastru-albind caldura care graveaza incet nervurile buzelor\"
ne mai auzim
multumesc pentru mesajele pe care mi le-ai trimis
numai ca pe alocuri poezia ta mi se pare prea densa...parca doresti sa exprimi atat de multe intr-un spatiu asa de mic...
sau poate capul meu nu mai poate recepta decat lucruri simple...se poate si asta
poezia ta imi da aceeasi senzatie ca si cand as vedea un cal galopand si as incerca sa citesc ce scrie la el sub copite....
cea mai reusita mi se pare ultima parte
dar mai ales
\"nu mai e decat un umar bronzat un pumn dezlegat cu abur iarba
si albastru-albind caldura care graveaza incet nervurile buzelor\"
ne mai auzim
multumesc pentru mesajele pe care mi le-ai trimis
0
AR
curiozitatea mi-a fost rasplatita ! Vroiam si eu sa vad cine a avut curajul sa-mi citeasca poemul. Nu vreau sa consideri comentariul meu ca pe un fel de complezenta dar nici sa nu-ti imaginezi ca o sa fiu prea binevoitor cu textele de duzina...
in cazul de fata, daca ne debarasam de balastul specific la nivel structural, avem de-a face cu un poem destul de reusit, aparent facil, datorita utilizarii abundente a unor metafore prea mult uzitate, fara de care textul ar fi mult mai bine valorizat...
repetitiile nu sunt suparatoare desi nu aduc nimic nou in alcatuirea stilistica, iar daca urmarim coerenta limbajului [poetic], nu avema prea multe de reprosat , poate doar o anumita doza de conformism aparuta spre final...
placut la lectura, reconfortant si chiar interesant pana la urma... deocamdata singurul text dintre cele cateva zeci pe care le-am citit pe site, care merita sa fie luat in sema... \"restu-i zgura\" ... cum spunea intr-un poem Ezra Pound...
in cazul de fata, daca ne debarasam de balastul specific la nivel structural, avem de-a face cu un poem destul de reusit, aparent facil, datorita utilizarii abundente a unor metafore prea mult uzitate, fara de care textul ar fi mult mai bine valorizat...
repetitiile nu sunt suparatoare desi nu aduc nimic nou in alcatuirea stilistica, iar daca urmarim coerenta limbajului [poetic], nu avema prea multe de reprosat , poate doar o anumita doza de conformism aparuta spre final...
placut la lectura, reconfortant si chiar interesant pana la urma... deocamdata singurul text dintre cele cateva zeci pe care le-am citit pe site, care merita sa fie luat in sema... \"restu-i zgura\" ... cum spunea intr-un poem Ezra Pound...
0
PR
ma bucur ca te-am regasit! n-a iesit nimic din venirea in germania. pacat, poate alta data.
0
AA
adaxis si alain, poate ar trebui sa discut la comun aici:): \'cum se...\' mi-a facut mie impresia unui text \'bland si aerisit\', mai simplu si mai direct decat \'productia\' mea din ultima vreme. reciteam aseara niste scrieri de anul trecut si ma intrebam uimita cand am ajuns sa ma exprim asa \'inghesuit\', daca a fost un fel de prag, de la cine m-as fi putut \'contamina\' etc.
asa ca alain ai dreptate, asa ca adaxis ai dreptate, ajung sa vreau sa spun o multime de lucruri, ca si cum poezia mi-ar scapa de sub control, si mai multe texte s-ar coagula impreuna, pe un fel de schelet care nici mie nu imi e clar.
alain, daca ai timp si nervi, m-ar interesa sa comentezi cele dinainte (eheh, trec acum in faza comerciala, \'comenteaza-ma\':)) ). ele nu sufera asa de mult de lipsurile de pe aici, in schimb au o doza consistenta de problema pe care o semnala adaxis.
oricum si oricum va multumesc mult de lectura, si cum zice \'postatorul ospitalier\' (?!?): va mai astept pe aici :P
nabser, mica si contorsionata mea lume e in mod necesar imprevizibila:) nici in germania, nici prin tara, nici pe cine stie unde si cand n-o sa ajung in mod planificat, cred. sper totusi sa ne intalnim intr-o buna zi, una luminoasa si buna de rontait sticksuri si poezii;) pana atunci, see you pe aici.
asa ca alain ai dreptate, asa ca adaxis ai dreptate, ajung sa vreau sa spun o multime de lucruri, ca si cum poezia mi-ar scapa de sub control, si mai multe texte s-ar coagula impreuna, pe un fel de schelet care nici mie nu imi e clar.
alain, daca ai timp si nervi, m-ar interesa sa comentezi cele dinainte (eheh, trec acum in faza comerciala, \'comenteaza-ma\':)) ). ele nu sufera asa de mult de lipsurile de pe aici, in schimb au o doza consistenta de problema pe care o semnala adaxis.
oricum si oricum va multumesc mult de lectura, si cum zice \'postatorul ospitalier\' (?!?): va mai astept pe aici :P
nabser, mica si contorsionata mea lume e in mod necesar imprevizibila:) nici in germania, nici prin tara, nici pe cine stie unde si cand n-o sa ajung in mod planificat, cred. sper totusi sa ne intalnim intr-o buna zi, una luminoasa si buna de rontait sticksuri si poezii;) pana atunci, see you pe aici.
0
Ma bucur sa te regasesc cu aceeasi verva si acelasi romantism specifice scrisului tau.