Poezie
in joaca
1 min lectură·
Mediu
de mult ma gandeam eu ca trebuie sa pun sub cheie aceasta gena
infama, aah, de pe cand luam lectii de pian
si invatam chinuitoare primele cinci cantece de sirena
numai si numai ca sa te strig
(respirand cu grija si atenta la modulatii)
haaaai
cam de pe atunci incepusera sa mi se iveasca pe unghii
niste pete mari care semanau cu petele de pe luna
si de cate ori iti mangaiam tamplele petele astea ranjeau
si cand te duceai la culcare (tandru si obosit)
ma inganau ranjind \'noapte bunaaaaa\'
ziceai femeia mea trebuie sa-mi fie o linie blanda
de-a dreapta si tocmai atunci faceam creneluri
mi se ascuteau ideile si-mi cresteau inspaimantator caninii
si te sarutam injurand printre ei
\'blestemata gena\'
semnam cu comprese reci facturi si sonete
stateam cate o ora pe zi in lotus meditand la iubire
ea traia, rodea chicotind prin celule
si nu mai stiam ce dracu\' sa fac
asa ca o lasam sa-si faca de cap cu libera dumnezeire.
[imi ziceam: ei bine, ei bine
in fond trebuie sa mai fie destule jivine
de febra si smoala
dospindu-si in taina gena lor triumfala]
0124589
0

//semnam cu comprese reci facturi si sonete
stateam cate o ora pe zi in lotus meditand la iubire
EA traia, rodea chicotind prin celule
si nu mai stiam ce dracu\' sa fac
asa ca o lasam sa-si faca de cap cu libera dumnezeire//
Iar acum ar urma un comentariu rece si sec, aspru pe alocuri, dar drept. Si totusi... a inceput sa cante Vama Veche, iar cele doua, poezia si cantecul, se anihileaza reciproc in mintea mea, astfel incat am ramas fara inspiratie. Si fara idei.
Halal critica literara!... :) Si tocmai cand abia doream sa-mi dau drumul...
Bun, n-am ce face. Trebuie sa ma retrag. Totusi, o observatie fata de acea ora de stat in lotus. Nu am stat niciodata atat de mult. Dar cred ca mi-ar fi placut.
Si uite cum se leaga lucrurile, asta imi aduce aminte de o fata. Dau clic sa-ti intru (de-a dreptul, direct si brutal) in biografie si te gasesc studenta la Paris. Asta imi aduce aminte de aceeasi fata.
E seara, n-am sa mai stau mult pe calculator. In curand am sa dorm, iar daca am sa visez, cand ma voi trezi voi fi uitat deja aceste vise, vesele sau triste, cu siguranta imposibile. Imi permit luxul de a privi o leaca in urma si de-a ma simti trist. Atat de trist incat orice cuvant nu mai are rost...
Nu. De obicei nu fac asa.