Poezie
Balada sufletului
1 min lectură·
Mediu
timpul s-a trântit la picioarele
pupilelor noastre hipnotizate
îmi transpiraseră aripile de emoție
aceeași privire
pe care-n orice secol aș recunoaște-o
slăbiciunea mea atemporală
tot câmpul conștiinței plin de tine
dezbrăcându-mi toate învelișurile
frenetic atingându-mi cuprinzându-mi
eul profund
Suflet!
suflet cu ochi mari
topind asfaltul sub picioare-mi
doar galben fluid pe clape de aer
cu degete lungi alunecând
ușor fără semne de întrebare
de ezitare atât de blând
când spiritele ni se uneau
ca două mâini cu palme îmbrățișate
ce-și încălzeau încheieturile
privirile noastre aveau
același puls rostogolindu-se
într-un ecou ciudat
până când ochii deschiși încetau să clipească
de parcă tot universul era doar
suflet
suflet palpitând
doar galben fluid pe clape de aer
cu degete lungi alunecând
în jurul meu stele
stele căzând
043
0

\"c. Nu este permisă utilizarea majusculelor pentru cuvinte sau propoziții întregi.\" - nici în text, nici în titluri.
extras din regulile site-ului.
vă rog corectați.