Îngenunchiat

1 min lectură·1 martie 2003

Mediu

Cine mai vrea să-mi ducă sufletul puțin?

Am obosit să-mi târșâi lumea, visele

Dârdâie calul, îmi cântă hârtii albe,

Îmi tremură și ceața...

Eu nu am ce vă spune

Decât c-am obosit să târșâi și să fiu târât.

022.559

Alex Oberlander. “Îngenunchiat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-oberlander/poezie/37993/ingenunchiat

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

ulf, poezia asta e de multe puncte, sicer, mi-a placut mult.
oboseala de tine insuti la care mai pun si ceilalti o mana de ajutor

mi-am facut timp si am dat o fuga prin poeziile tale
eu cred in Dumnezeu, ramanem prieteni?!