Poezie
Mai straniu decât dorința
1 min lectură·
Mediu
mai straniu decât dorința
încă o zi
împrumut viața de la prieteni
deschid ochii
lumina trece prin geam
trece prin mine
lovește podeaua într-un unghi
imposibil
lovește podeaua
lovește podeaua
lovește podeaua
și se sparge
în cioburi
dacă mă tai
voi străluci în
beznă
încă o zi
închid ochii
mai straniu decât dorința
pielea izbucnește suburban
cuvintele curg absolut inutil
golite de datorie
curg
însetate de adevăr
remember me
cândva, demult
mai straniu decât dorința
la revedere, adio
la revedere
la noapte dormim
în gropi diferite
mâinile tale adormite
călătoresc
e boala timpurilor noastre
la sfârșitul zilei
deschidem ușa casei
victimizați
să ne privim
ochi în ochi
în ochi în ochi
să spunem din nou
hello
never ever
always
da, da
mai straniu decât dorința
aștept sa fii
aștept să fiu
din nou compleți
prea mult
prea puțin
fără case, fără pâine
stăm singuri la ușă
și zgâriem
nimic de făcut
îmi înfig privirea
otrăvită
în perete
o insectă isterizată
se sinucide
lipită pe geam
zâmbesc
privesc
gol ca orice zeu
nu striga
ecoul…
mai straniu decât dorința
013.533
0
este un text de o sensibilitate acuta, repetitiile folosite cu succes vin sa amplifice tensiunea, totul curge secvential, cu ruperi parca, straniu,
cum frumos spui tu
mai straniu decat dorinta!
cu multa apreciere!