Adie un vânt primăvăratec,
Și mă-mbată parfumul de tei,
Dar sufletu-mi stă pe jăratec
- Cum au zburat anii mei?
N-am teamă de ger sau furtuni,
Prin viscol,chiar inima-mi cântă,
Nu am
N-aveți un post la minister,
Să car și eu câte-o coală?
Știam că totu-i efemer,
Dar mai cumpăr câte-o țoală.
Mi-aș scoate în oraș gagica
Sau în vreun bar de cartier,
Și mai gustoasă-ar fi
O singură clipă și totu-i non-sens,
Nimeni nu știa ce ni se întamplă,
Un rictus,un geamăt,un gol imens,
Și zăceam prăbușiți în râpa adancă.
După o secundă sau o eternitate,
Am deschis
Îndrăgostit voi fi mereu de tine
Când orizontul cerul îl desparte,
De mare într-o continuă amăgire,
Te voi iubi chiar de vei fi departe.
Acum că ești aproape,te dezmierd,
Cuvintele îți
De când ai plecat de pe Planeta mea albastră
Spre alte galaxii, ce-ți străluceau feeric,
Distanța dintre sufletele noastre,o socot,
Nu-n ani lumină, ci-n ani de întuneric.
Si-mi pare
Când dansul fulgilor e o magie
Și mă apasă un dor nebun de tine,
Neîncetat, prin viața mea pustie,
E-un vuiet trist,o mare de suspine.
În suflet e de-acum zădărnicie,
Dragostea ta nu-mi mai
Nu-mi place să văd zile trecând
Cum curg apele repezi pe fluviu
Și îmi spun cu glas tremurând:
- Mai molcom, bătrâne Danubiu!
- Oh,Rinule,de ce te grăbești?
Acum tinerețea mi-e-n floare
Te
Lucian Blaga și blondele
- Îți spun cinstit c-am mare trac,
Ãsta-i un semnal de-alarmă,
Doar ce-a 'picat' Blaga la Bac.
- Las' fată, că-l ia la toamnă!
Am inima în piept neînfricată,
Sunt unul dintre ultimii Cherokee,
Drumul lacrimilor însă îmi arată
Cum neputința întristează ochii.
Ne-au umilit,apoi ne-au alungat,
Inspre Vest,sălbatice
N-aș vrea prin Kabul erou,
Prefer conductor de metrou
Dacă stau și mă gândesc,
Și prin minte scotocesc
Aș cam da munca-ntre șine
Pe nurii unei balerine,
Care-mi spune într-o doară,
Mă
Peste-a vremurilor vrajă
Intr-un foișor tomnatic,
Protector ne stă de strajă
Geniul marelui romantic.
Ne-au răsfațat cu pana lor,
Goethe, Byron,sau Baudelaire,
Dar pentru Domnul
La acea stea îndepărtată,
Când pe hamac mă întind
Din lumea mea întunecată,
Spre ea privesc cu jind.
Strălucitoare,mă cuprinde,
Firavul trup îmi înfioară,
E-un univers ce se extinde;
E
Zău,dragostea ta,
E un laț ce strănge
Nici că pot scăpa,
Inima îmi frânge.
Mă atragi în cursă,
Mă respingi apoi,
Sunt doar eu și tu?
Sau poate amândoi.
Iubirea-ți ciudată
E ca un vag
Anabelle
Când te-am văzut, erai doar o copilă,
Iar eu bravam, ca un adolescent rebel
Oricine înțelegea pe rază de o milă,
Că m-am îndrăgostit,de tine, Anabelle.
A urmat o vară exact ca în
Aș încerca din nou,a mia oară,
Să aflu la întrebări răspuns.
Adesea cerul serii mă-nfioară,
Parcă e un zid de nepătruns.
Mă uit năuc,tânjind spre stele,
Pe veranda casei nu am
Hai să ne spunem cuvinte,
e tot ce-mi doresc
de azi înainte
Nu vreau să călcăm jurăminte,
ci doar să ne scoatem
din trup și din minte
Răul din noi,
deci hai să ne spunem cuvinte...
Privea năuc și trist marea-nvolburată,
De multe ori riscase,jucând al vieții zar.
Halucinând, pierdea a clipelor durată,
Un hipotermic vis fu ultimul coșmar.
Dac-ai lipsit la prima lecție, nu înseamnă că nu poți avea ultimul cuvânt.
Exista un râu care spăla păcate,însă oamenii își spălau în continuare liniștiți covoarele.
O za slăbită poate răsturna
Lăsând în urmă metropola,mergeam
spre o zonă muntoasă,
vestită pentru ecoul pe care-l produce.
Imi și imaginam decibelii, ce se întorceau
precum o cascadă imensă de sunete,
lovind din toate
AD