Poezie
Vánagandr
1 min lectură·
Mediu
Rugina roade din verdele verii,
arbori bătrâni se pregătesc de întuneric,
corbii aștern mitre înghețate
pe albele cranii cizelate de vânt
În aer valkirii prăzile cară
spre masa bogată a zeilor cruzi
Ales-au pecetea vieții cine o poartă,
ales-au osânda victoriei lor.
Drakkare fumegă încă în larg
iar scuturi devin monezile mării,
piatra acceptă povara amintirii
prin rune săpate adânc de eroi.
Pustie e sala ospățului veșnic-
și află târziu că oameni și zei
sfârșesc împreună cu trupuri măcinate
de colții ascuțiți ai lupilor gri.
001716
0
