Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

viata ca o slujba

2 min lectură·
Mediu
dumnezeul meu nu se afla in ceruri
nu-nu
dumnezeul meu este sedimentul semnificatiilor infantile
presupus de psihanalisti vienezi
in lobul occipital
aici cu picioarele pe pamant
sau in cazuri extreme
la cote inferioare -
net inferioare
dumnezeului meu nu-i sfinteste nimeni numele
dimpotriva
este o prezenta inoportuna
pe buzele spoite cu Adevar si Frumos
un refugiat reticent si timid
in plachia cu peste
in carpeta cu rapirea
in bibelou cu ou
in mintea brici
in ce sa mai incoace si incolo
in kitsch
dumnezeul meu nu are tendinte imperialiste
bea bere cu derbedeii in carciumi de cartier
se converseaza nepoliticos cu vanzatoarele voluptoase de pe tino furtuna
isi cumpara cartele cu zece calatorii
si face piata la obor
duminica
cand ne da noua
painea noastra
cea de toate zilele
astazi
in ipostaza hilara de patiser-cofetar
din certificatul cu stampila frauduloasa
dumnezeului meu nu-i face nimeni voia
este un ansamblu cacofonic de contradictii
benevol, benign, benefic
in zilele cu sot
carpanos, cartilaginos, crestin
in zilele fara
este
o letargie a imanentului obscur
ratacit printre blocuri si dacii
printre colindatori, pocnitori si sorcovi
printre concepte banale, abjecte, ignobile
printre statui ecvestre, pickamere si ogive gotice,
printre enumeratii, repetitii, repetitii
printre tic-tac, pas-pas, si asta este,
justificand incertitudini prin ridicari din umeri
si beatitudini cotidiene prin lasatul secului
dumnezeul meu este,
ati ghicit?
banalul. medianul. sesizabilul.
omul?
0105.347
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
224
Citire
2 min
Versuri
52
Actualizat

Cum sa citezi

alex bâcu. “viata ca o slujba.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alex-bacu/poezie/32911/viata-ca-o-slujba

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@diana-iepureDIDiana Iepure
Tic-tac...am intuit.
A trecut Craciunul. Incepe viata?
0
Distincție acordată
@paul-bogdanPBPaul Bogdan
Dumnezeu este omul. Nu comentez filosofia ta.. iți spun doar că pluralul sorcovei este sorcove și că... meriți o steluță pentru sensibilitatea ce reiese nu numai din primele trei versuri.. da-da
0
@ioana-camelia-sirbuISIoana Camelia Sîrbu
sarcasm,figuri de stil ca si aliteratii,ironie,ton flegmatic si intr-un final dau un rezultat filozofic: a fi sau a nu fi

imi place cum iti descrii dumnezeul si indiferenta fata de cele inconjuratoare

ti-as da o stea,dar n-am

ti-am citit poezii mai multe dar sincer,aceasta m-a fermecat cel mai mult.Stii tu ce stii (filosofii) dar oricat de flegmatic ai vrea sa pari sa stii ca esti un mic romantic care vizeaza la cunoasterea universului

Nu trebuie sa imi dai dreptate sau nu dar asta simt eu la citirea poeziei tale
0
ABalex bâcu
camica - tocmai indiferenta nu incerc sa disimulez eu acum - ci dimpotriva un preaplin, un talmes-balmes al kitschului din care transpare atat geniul inutil cat si utilitatea mediocrului. hai sa spunem impreuna un nu nehotarat indiferentei.

pan - poezia se numea initial \"poezie pentru pan\" - este un demers poetic conceput ca un dialog, ma rog, de fapt o replica data domniei tale si paguboaselor noastre divergente spirituale.

veverita = multumesc pentru tic-tac - mi se defectase ceasul biologic
0
@paul-bogdanPBPaul Bogdan
Nu consider păguboasă o divergență ce naște o asemenea scăpare de sensibilitate.. și totusi.. pluralul sorcovei este sorcove nu sorcovi
0
@cocoCcoco
este o viziune intersanta

nu comentez poezia pt ca nu-mi trece nimic destept prin minte

daca dumnezeu este banalul, atunci ce se afla dincolo de banal?
daca dumnezeu este sesisabilul, atunci ce este dincolo de sesizabil?

ce este mai rau, un dumnezeu mort sau un dumnezeu banal?

trist
am inteles precizarea, \"dumnezeul MEU\"
adica ceva intim, personal, pe care nu-l imparti cu nimeni
poate intrebarile pe care le-am pus mai sus nu mai au nici un rost
0
@ioana-camelia-sirbuISIoana Camelia Sîrbu
corectez,dorinta de a fi indiferent fata de celelalte,sufletul si dumnezeul(eu interpretez ca pe cel mai adanc si intim, ca si adaxis,sentiment) se zbat plini de viata unul intr-altul pentru ca lumea este asa cum este = buna, rea,lipsita de caldura (unerori),dar sufletul tot se zbate pentru o farama de cunoastere si intelegere

as zice ca se zbate cel mai tare doar in a treia strofa,cand \" bea bere...\", de fapt se bea si se \"converseaza cu vanzatoarele\" , activitati cotidiene concentrate pe fizic si nu pe spiritual ,sa zicem ca tu esti acolo si nu vrei,dar in lumea ta dai sens dumnezeului din tine care nu e ca si ceilalti si se lupta sa supravietuiasca... pe plan spiritual
0
ABalex bâcu
pane, sunt constient de valoarea de adevar, din punct de vedere strict ortografic, a remarcei tale in privinta sorcovelor mele.

insa dupa cum sper ca observi, \"sorcove\" suna neplacut urechii in contextul dat, asa ca optiunea mea pentru un plural alternativ este legitima.

am mai afirmat si in alte dati, cand mesajul nu sufera catusdeputin din cauza neclaritatii cauzate de un libertinaj al limbajului, ci dimpotriva imboboceste noi valente, atunci nu ma simt deloc constrans sa urmez regulile impuse ale bunului simt gramatical.

ca sa imi inchei pledoaria, unu includerea unui plural gresit a fost un act decizional din partea mea si doi ma indoiesc ca exista cineva care a citit \"sorcovi\" si nu s-a gandit la sorcove, mai ales in contextul sarbatoresc al sintagmei \"colindatori, pocnitori, sorcovi\". intr-adevar, daca scriam \"hidrafoare, cartofoare, sorcovi\" atunci ar fi existat o nuanta de indoiala fiindca contextul nu impunea un sens anume. repet in cazul meu totul este clar ca buna ziua.

->adaxis, camica = eu unu\' m-am saturat de dihotomia spiritual/fizic. aceasta poezea este o pledoarie pentru gasirea \"insesizabilului\", sau cum mama ma-sii s-o chema, in sesizabil, in banal, in neglijabil, in prozaic, in om, definit ca un ansamblu bio-chimic.
0
@ioana-camelia-sirbuISIoana Camelia Sîrbu
scuze ca te-am deranjat,de ciuda, te voi chinui in continuare...
0
@liviu-dascaluLDliviu dascalu
Daca nu e nimic de spus despre Dumnezeu, de ce sa-i mai pomenim numele? Poezia asta nu are imaginar. Unui poet care il injura pe Dumnezeu ii spuneam ca ar trebui sa aiba talentul lui Arghezi, ca imprecatia cere geniu. Daca nu-l putem nici macar injura, ca expresie a neputintei de a-l gandi, ar trebui sa tacem. Despre ce nu se poate vorbi (cu talent) trebuie sa se taca.
0