Gresie albă

E dimineață. Devreme. Moartea e întinsă-n pat. Are un ochi închis. E galbenă. E scheletică. E bărboasă. Un picior îi atârnă pe gresii. Cearșaful alb e plin de sânge Și murdar, ca toate celelate cearșafuri. Cineva spală pe jos Sângele amestecat cu plămâni. Gresiile devin albe, înce-încet. Altcineva i-a ridicat Piciorul căzut. Asistentele privesc pe sub ochelari Neputincioase. Doctorul aruncă o privire expertă În salon. “Să vină brancardierii! Și deschideți geamurile că Miroase a sânge!” Alături, un înger se scobește-n nas.