ASAdriana Marilena Stroilescu
Verificat@adriana-marilena-stroilescu
bucuresti [adrienne_marilenne@yahoo.com]
„< A iubi înseamnă poate a lumina partea cea mai frumoasă din noi >”
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Avem nevoie de poezie așa cum noaptea are nevoie de stele:
\" îmi numără oasele marfarul acesta îmi cântă
de leagăn o melodie mai greu de întins decât un arc
mai puneți o stea frunții îngrămădiți asupra-mi pietrele
în care în zori sculptorii își vor repezi dalta
iar oamenii simpli își vor sclipui casele
de ce? m-aș teme de praf când el ne înfrumusețează buzele \"
Un minunat poem asupra vegetalului, alchimie toridă între cuvînt, sunet și imagine, cântec în care viața își identifică profunzimile până la os:
\" mă țin de fulger către un izvor de lumină
e caldă noaptea chiar dacă miroase a ars
mă ustură palmele un tren de os îmi străbate linia vieții
cât mai am cuvinte încă nu am ajuns \"
Frumoasă această noapte în miezul căreia sunt atâtea lucruri magice care vorbesc, cântă, povestesc!
Ama
\" îmi numără oasele marfarul acesta îmi cântă
de leagăn o melodie mai greu de întins decât un arc
mai puneți o stea frunții îngrămădiți asupra-mi pietrele
în care în zori sculptorii își vor repezi dalta
iar oamenii simpli își vor sclipui casele
de ce? m-aș teme de praf când el ne înfrumusețează buzele \"
Un minunat poem asupra vegetalului, alchimie toridă între cuvînt, sunet și imagine, cântec în care viața își identifică profunzimile până la os:
\" mă țin de fulger către un izvor de lumină
e caldă noaptea chiar dacă miroase a ars
mă ustură palmele un tren de os îmi străbate linia vieții
cât mai am cuvinte încă nu am ajuns \"
Frumoasă această noapte în miezul căreia sunt atâtea lucruri magice care vorbesc, cântă, povestesc!
Ama
Pe textul:
„cântec asupra vegetalului" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context\"Duminica dintre maluri\", mai credincioasă decât orice prieten, mai fidelă decât orice iubire, vine să ne fie alături de fiecare dată când sufletul nostru tremură singur.
\"și dacă dragostea ar fi doar o altă zi toridă, într-un oraș părăsit
prin care am merge cu tălpile goale, arsura ne-ar lăsa urme
aproape că ne-ar durea, însă nu ne-ar păsa nici de asta\"
Ama
\"și dacă dragostea ar fi doar o altă zi toridă, într-un oraș părăsit
prin care am merge cu tălpile goale, arsura ne-ar lăsa urme
aproape că ne-ar durea, însă nu ne-ar păsa nici de asta\"
Ama
Pe textul:
„duminica dintre maluri" de Ela Victoria Luca
Recomandat0 suflu
ContextAtâta vreme cât inima păstrează amintirile, spiritul nu-și pierde iluziile. Din multitudinea celor ce ne înconjoară alegem, triem, salvăm și cântăm ceea ce trebuie păstrat în acord cu tonalitatea propriului cântec. E sacru cântecul, dar mai sacră este apropierea pe care el o creează între oameni.
Pe textul:
„aleg varianta simplă" de cezara răducu
0 suflu
ContextPoem de o delicatețe remarcabilă în consistența unei liniști alunecătoare ruptă în mod natural în fâșii, cu inserții metaforice într-o textură mătăsoasă și pigment fin precum albul subțire al cojii de mesteacăn.
Pe textul:
„azi am copilărit un bărbat" de cezara răducu
0 suflu
ContextExistă un cântec ce doarme în noi și chiar în toate celelalte lucruri care visează la nesfârșit, un cântec pe care buzele abia dacă îl pot murmura atunci când brațele nu au cum îmbrățișa. Sensibil și emoționant zborul încrucișat, poem ca un ,,un înger cu aripi întoarse spre lumină,,
Cu prietenie,
Ama
Cu prietenie,
Ama
Pe textul:
„întâlnirea păsărilor" de Maria-Gabriela Dobrescu
0 suflu
ContextImi cer scuze dar chiar nu înțeleg de ce comentariul a fos preluat alandala o fi vreo defecțiune tehnică pe agonia așa că încerc să reformulez:
Singurătatea are două fațete, una de bună voie care crește și purifică, cealaltă obligatorie care sufocă și distruge dar omul este muzica sa spunea Mahler, iar mie, ca să vezi :) mi-a făcut plăcere să citesc acest poem - ca un clipocit al râului la soare - pentru că există lucruri cu mult mai grozave decât orgoliul și cu mult mai nobile decât vanitatea și anume modestia și mai presus decât modestia lucruri cu mult mai adânci în firescul lor precum simplitatea.
*** Mahler spunea că ,, omul este muzica sa ,,
Singurătatea are două fațete, una de bună voie care crește și purifică, cealaltă obligatorie care sufocă și distruge dar omul este muzica sa spunea Mahler, iar mie, ca să vezi :) mi-a făcut plăcere să citesc acest poem - ca un clipocit al râului la soare - pentru că există lucruri cu mult mai grozave decât orgoliul și cu mult mai nobile decât vanitatea și anume modestia și mai presus decât modestia lucruri cu mult mai adânci în firescul lor precum simplitatea.
*** Mahler spunea că ,, omul este muzica sa ,,
Pe textul:
„ca să vezi" de mihai amaradia
0 suflu
ContextSingurătatea are două fațete, una de bună voie care crește și purifică, cealaltă obligatorie care sufocă și distruge dar spunea Mahler, iar mie, ca să vezi :) mi-a făcut plăcere să citesc acest poem - ca un clipocit al râului la soare - pentru că există lucruri cu mult mai grozave decât orgoliul și cu mult mai nobile decât vanitatea și anume modestia și mai presus decât modestia lucruri cu mult mai adânci în firescul lor precum simplitatea.
Pe textul:
„ca să vezi" de mihai amaradia
0 suflu
ContextSingurătatea are două fațete, una de bună voie care crește și purifică, cealaltă obligatorie care sufocă și distruge, dar spunea Mahler, iar mie, ca să vezi :) mi-a făcut plăcere să citesc acest poem - ca un clipocit al râului la soare - pentru că există lucruri cu mult mai grozave decât orgoliul și cu mult mai nobile decât vanitatea și anume modestia și mai presus decât modestia lucruri cu mult mai adânci în firescul lor precum simplitatea.
Pe textul:
„ca să vezi" de mihai amaradia
0 suflu
ContextErotismul este una din coordonatele de bază ale cunoașterii de sine la fel de indispensabil ca și poezia... < cînd facem dragoste > poem de o senzualitate desăvârșită, într-un erotism elegant care dă corpului prestigiul sufletului.
Pe textul:
„cînd facem dragoste" de Leonard Ancuta
Recomandat0 suflu
ContextMi-e tare bine aici, în grădina simplă fără anotimpuri de așteptare între nostalgie și parfumul copilăriei, cerul e mai aproape pentru că orașul are un chip dar satul are un suflet...
Ama
Ama
Pe textul:
„fără compuși chimici" de cezara răducu
0 suflu
ContextSilvia, am modificat, mulțumesc pentru limpezire și sugestia reașezării cuvintelor în prima strofă pentru a-i reda coerența, ca și pentru aprecierea acestui poem.
Ama
Ama
Pe textul:
„Lettre d`amour" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
Context\" un scaun alb
cojile unei zile zgribulite
și o licoare care-i spunea adevăruri \"
Există ceva comun între duminici ca și între poeți, mai ales seara, un moment al melancoliilor ca \"o dulce sminteală\" și-mi place mult cum ai spus-o rememorând fapte ce s-au petrecut într-un timp mai mult sau mai puțin îndepărtat, ceva între tandrețea ceaiului și tăria alcoolului.
< Nancy en hiver, une neige mouillée
Une fille entre dans un café.
Moi, je bois mon verre, elle s\'installe à côté
On s\'est connus au café des trois colombes,
Aux rendez-vous des amours sans abri.
On était bien, on se sentait seuls au monde,
On n\'avait rien, mais on avait toute la vie >
:) Ama
cojile unei zile zgribulite
și o licoare care-i spunea adevăruri \"
Există ceva comun între duminici ca și între poeți, mai ales seara, un moment al melancoliilor ca \"o dulce sminteală\" și-mi place mult cum ai spus-o rememorând fapte ce s-au petrecut într-un timp mai mult sau mai puțin îndepărtat, ceva între tandrețea ceaiului și tăria alcoolului.
< Nancy en hiver, une neige mouillée
Une fille entre dans un café.
Moi, je bois mon verre, elle s\'installe à côté
On s\'est connus au café des trois colombes,
Aux rendez-vous des amours sans abri.
On était bien, on se sentait seuls au monde,
On n\'avait rien, mais on avait toute la vie >
:) Ama
Pe textul:
„slăbiciunile poeților singuri" de cezara răducu
0 suflu
Context< te voi iubi
până ce mi se vor termina îmbrățișările
până ce-mi va scădea sângele
precum un râu uscat
până ce vor fi cosite toate ierburile
și nu vor mai avea greierii unde să cânte >
Mă duce cu gândul la BZN și la < chanson d`amour > doar ce am trimis o scrisoare de dragoste pe melodia asta, e bine și frumos când poeții ies la drumul mare cu primăvara în brațe, hai să oprim trecătorii, să facem în jurul lor un cerc de flori povestindu-le despre veșnicie și despre cum e atunci când iubești.
Ama
până ce mi se vor termina îmbrățișările
până ce-mi va scădea sângele
precum un râu uscat
până ce vor fi cosite toate ierburile
și nu vor mai avea greierii unde să cânte >
Mă duce cu gândul la BZN și la < chanson d`amour > doar ce am trimis o scrisoare de dragoste pe melodia asta, e bine și frumos când poeții ies la drumul mare cu primăvara în brațe, hai să oprim trecătorii, să facem în jurul lor un cerc de flori povestindu-le despre veșnicie și despre cum e atunci când iubești.
Ama
Pe textul:
„Din dragoste întrupa-voi veșnicia" de Dumitru Mălin
0 suflu
Contextmăi, Măline, măi... într-adevăr ai un prenume foarte poetic și semnul lăsat de tine aici e zglobiu ca un cintezoi, mai ceva decât ziua asta îsorită de afară sau seninul din mine, dar vezi tu, eu nu cred în dragobete, am un unic Dragoș(ete). Am reținut însă îndemnul la scris, se simte că ți-a plăcut și mă voi strădui în continuare, mulțumesc mult :)
Ama
Ama
Pe textul:
„Despre seninul din noi" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
ContextUn excelent dozaj al culorii, într-o cromatică mai mult decât plăcută ochiului, poem rătăcitor în care mâinile modelează substanța visului în mijlocul unui univers în care frontierele se dizolvă între real și imaginar dând celui care citește senzația de a pătrunde în clar-obscurul unei lumi a fantasticului și totuși a unui straniu familiar, planeta de nisip are și cititori de nisip... Tema visului, a hazardului, a necunoscutului uneori insondabil din noi, mă duc cu gândul la negustorul de pietre prețioase, la frescele și la mama semnelor din romanul lui Marcel Brion.
< urmăresc urmele pașilor roșii
după munți o umbră albastră
alerg
urmele pașilor se adîncesc
pămîntul devine mișcător și îngroapă în sine
apele de nisip
cîntecele de nisip
șuierul vîntului de nisip >
Am citit cu adevărat acest poem frumos sau am visat?! Nici n-are importață, eu sunt acum un om care a văzut, un om care știe...
Amadriada
< urmăresc urmele pașilor roșii
după munți o umbră albastră
alerg
urmele pașilor se adîncesc
pămîntul devine mișcător și îngroapă în sine
apele de nisip
cîntecele de nisip
șuierul vîntului de nisip >
Am citit cu adevărat acest poem frumos sau am visat?! Nici n-are importață, eu sunt acum un om care a văzut, un om care știe...
Amadriada
Pe textul:
„Nisip" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
ContextPoem ordonând plăcut cuvintele pe verticală în care mai presus de o anume melancolie a depărtărilor regăsesc speranța reântâlnirii \" în timp ce zidul bifează fără eroare amr-ul lumii în uniformă \". Cred că absențele mici, temporare își au rostul lor, nu știu cine le programează în destinul lumii, nici de ce, dar eu am găsit în ele, e drept, la maturitate, o anumită savoare, sau \" o altă formă de a fi împreună \" așa cum spuneam într-o poezie de a mea. Absența unește sau separă, apropie sau divide, depinde de fiecare, de calitatea și profunzimea sentimentului care ne animă, depinde de fidelitate, de putere și de trăinicia iubirii care ne leagă \" ca un braț de fetus la capătul căruia degetele încă nu s-au deschis \"
Ama
Ama
Pe textul:
„mâine" de Ela Solan
0 suflu
ContextSe spune că cei care meditează trăiesc în umbră: dens fără să obosească, de un farmec inexprimabil poemul tău, Mălin, mi-a plăcut mult pentru că numai ochii sunt orbi iar tu cercetezi lucrurile cu inima. Regăsesc aici, în versurile tale, bronzuri și minunate griuri în relief dominate de năframa neagră, stări care-mi sunt cunoscute. Până la urmă, nu putem aduna toate scoicile frumoase de pe plajă și tocmai ăsta e farmecul lor.
< și întinzându-mi peste tot la uscat amintirile
să le aleg și să le pun deoparte
pe cele mai ușoare și mai puțin mioape
cele în stare să mai spună câte ceva
despre o anumită tinerețe
care se pare că a fost a mea >
Prietenesc,
Ama
< și întinzându-mi peste tot la uscat amintirile
să le aleg și să le pun deoparte
pe cele mai ușoare și mai puțin mioape
cele în stare să mai spună câte ceva
despre o anumită tinerețe
care se pare că a fost a mea >
Prietenesc,
Ama
Pe textul:
„Întreb un orb de el mă țin cu mâna" de Dumitru Mălin
0 suflu
ContextCe surpriză plăcută, să descoperi, să redescoperi oameni frumoși și talentați venind către ceilalți cu brațele încărcate de darurile primăverii pentru a ne bucura împreună. E un miracol aici, și asta nu înseamnă nici a zbura, nici a călca pe ape ci a umbla pe pământ, printre frunze, semințe și flori, printre păsări și umbrele fluviului, pacea minții!
< Nici nu-i nevoie să ieși din cameră...
Stai la masă și ascultă.
Sau nici măcar, ci doar așteaptă.
Dar nu aștepta ceva special, stai nemișcat și singur.
Și vei vedea lumea care ți se va dezvălui de bună voie.
Se va așterne pur și simplu la picioarele tale >
- Franz Kafka -
O primăvară cu bine și aceeași inspirație binecuvântată, tuturor !
< Nici nu-i nevoie să ieși din cameră...
Stai la masă și ascultă.
Sau nici măcar, ci doar așteaptă.
Dar nu aștepta ceva special, stai nemișcat și singur.
Și vei vedea lumea care ți se va dezvălui de bună voie.
Se va așterne pur și simplu la picioarele tale >
- Franz Kafka -
O primăvară cu bine și aceeași inspirație binecuvântată, tuturor !
Pe textul:
„Haiga de primăvară în lanț" de Cristina Rusu
Recomandat0 suflu
ContextOnorată de cuvinte, mulțumesc Petruț, mă bucur că ai trecut pe aici, e ca și cum s-a dat drumul la curent pe uliță :)
Pe textul:
„Despre seninul din noi" de Adriana Marilena Stroilescu
0 suflu
Context< Am zărit lumină pe pământ
Si m-am născut și eu
Să văd ce mai faceți
Sănătosi? Voinici?
Cum o mai duceți cu fericirea? >
............................
............................
Te salut, Teodor! E plăcut aici în poemul tău în care timpul așează lucrurile în lumină dinspre dinafară spre înăuntru, acea lumină interioară și pașnică existentă în fiecare din noi și care strălucește adesea mai bine după ce a încetat să-și mai arunce razele mult departe în jur. Până la urmă, cred că noi, oamenii, suntem norocoși fiindcă avem posibilitatea de a alege între a lăsa lumina să pătrundă sau a păstra obloanele închise. Eu am ales lumina așa că am trecut să-ți dau bună ziua. Cât despre iubire!... Există ochi ce primesc lumina și alții care o dăruiesc, dar nu ne-ar ajunge o viața să povestim despre asta.
O primăvară cu bine!
Ama
Si m-am născut și eu
Să văd ce mai faceți
Sănătosi? Voinici?
Cum o mai duceți cu fericirea? >
............................
............................
Te salut, Teodor! E plăcut aici în poemul tău în care timpul așează lucrurile în lumină dinspre dinafară spre înăuntru, acea lumină interioară și pașnică existentă în fiecare din noi și care strălucește adesea mai bine după ce a încetat să-și mai arunce razele mult departe în jur. Până la urmă, cred că noi, oamenii, suntem norocoși fiindcă avem posibilitatea de a alege între a lăsa lumina să pătrundă sau a păstra obloanele închise. Eu am ales lumina așa că am trecut să-ți dau bună ziua. Cât despre iubire!... Există ochi ce primesc lumina și alții care o dăruiesc, dar nu ne-ar ajunge o viața să povestim despre asta.
O primăvară cu bine!
Ama
Pe textul:
„azi n-am să vă dau bună-ziua" de Teodor Dume
0 suflu
Context