ALAdriana Lisandru
Verificat@adriana-lisandru-0026649
născută în data de 5 septembrie 1971, în comuna Români, județul Neamț. actualmente, domiciliată în Brașov. în 2007: debut editorial cu volumul de versuri „De-a Baba Oarba” – editura Arania (Brașov). în 2008: poezii publicate în Antologia „Freamăt de timp”, editura 3D (Drobeta Turnu Severin); Antologia Cenaclului literar „Virtualia” (Iași);…
poate ca nici drumurile mele nu-s intamplatoare...:)
multumesc pentru cuvintele calde.
Pe textul:
„dragoste" de Adriana Lisandru
Pe textul:
„în sfârșit" de Adriana Lisandru
Alexandru, imi place cuvantul \"nimicura\"...ma duce cu gandul la roua, habar n-am de ce.
Raul, multumesc de apreciere, dar minutele acestei veri superbe chiar nu merita a fi pierdute memorand...
Aurel, da. :)
Pe textul:
„ziua a opta" de Adriana Lisandru
Pe textul:
„ziua a opta" de Adriana Lisandru
\"păsări cu ciocul colorat îmbibat de faianță
stau pe ziduri cântând spre albia râului
pompierii bătrâni își scot șapca
și dau din cap cu smerenie\"
atat mesajul cat si stilul mi-au amintit de Boris Vian, si spun asta admirativ, e greu sa scrii ceva bun in registrul acesta dupa \"Spuma zilelor\"...
Pe textul:
„burgundia 57" de Anni- Lorei Mainka
pentru mine e o bucurie aparitia ei. voi incerca sa ajung la lansare.
felicitari!
Pe textul:
„„Dincolo de ironie și ironism” la Bookfest" de Dana Banu
RecomandatLIM si DDD, eu n-am mari pretentii de la textul asta, de fapt acum ma uit la el ca la un grifon. a fost scris intr-un moment de amaraciune, de dezamagire; ideea e ca, in clipa aceea, asa vedeam poezia: un animal salbatec, firav, pe care toti incercam sa-l domesticim si de la care toti vrem productii record.
mi-e dor uneori e salbaticiunea aceea frumoasa.
Pe textul:
„mecanizare" de Adriana Lisandru
salutari!
Pe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
RecomandatPe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
RecomandatAnni, daca ajungi prin Brasov, mi-ar face mare placere sa-mi dai de veste! :)
Pe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
Recomandatla drum lung nu iei cu tine matasuri, ci panza trainica. asta nu-i.
da-ti multumesc si te rog sa imi ierti intarzierea.
Pe textul:
„am motivele mele" de Adriana Lisandru
Pe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
RecomandatPe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
Recomandatmultumesc. :)
Pe textul:
„de unde cuvântul nu poate ajunge" de Adriana Lisandru
Recomandatmult succes cartii, iar autoarei - inspiratie si putere pentru urmatoarele!
Pe textul:
„Lansare de carte: Alexei iese în lume în Jurnal pe bilete de autobuz" de Anni- Lorei Mainka
Recomandataici ma jucasem putin, incercand sa redau (nu stiu cat de elocvent) treptele demitizarii, pornind de la semnificatiile sfinxului.
oricum, o surpriza comentariul tau...aici. :)
Pe textul:
„apocrifă sub un zgârie-nori" de Adriana Lisandru
cred ca mi-ar fi placut mai mult fara biscuitii aia... dar nu-mi da importanta, mie oricum nu-mi plac biscuitii.
Pe textul:
„ai Cui, sau ai tai?" de Marinescu Victor
- \"Infinitul mare nu vrea să-și știe limitele, ca să nu-și știe golul.\"
Admiteti, deci, ca aceste limite ar exista. Insa, daca orice limita inseamna prin ea insasi o finitudine, o ingradire, mai putem vorbi de infinit? sau poate ca termenul pe care-l foloseste René Guénon, acela de \"indefinit\" („intindere” ale carei limite scapa capacitatilor noastre cognitive), este mai potrivit, atunci cand ne referim la un subiect de factura metafizica (si nu matematica)?
- daca admitem doua infinituri, asta nu inseamna iarasi ca admitem o limitare a ceea ce este fara limita?
- daca infinitul mic este \"Perfectiunea activa in Perfectiunea pasiva\", asa cum il numesc teogoniile orientale, adica afirmarea Fiintei din Nefiinta, vorbim deja de Unitate, ca afirmare a Zero-ului metafizic, Unitate care, prin expansiunea sa, (1) genereaza si contine, cum bine spuneti, Posibilitatea universala a manifestarii (adica ceea ce numiti, aici, \"infinitul mare\"). Dar, in cazul asta, cum mai putem admite ca \"Unu ca atare e limită și el închide infinitul mic.\"?
Unul se inchide pe sine? Daca se inchide, nu inseamna ca isi anuleaza Posibilitatea de manifestare?
(1) „Dao il naste pe Unu, Unul il naste pe Doi, Doi il naste pe Trei, Trei naste cele zece mii de lucruri” – Lao Zi
sau
1+2+3+4=10 - Tetraktys-ul
Pe textul:
„Despre Unu și infinit" de răzvan ventura