Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Oala cu lapte

copil fiind…

1 min lectură·
Mediu
când eram copil mă ghemuiam pe marginea apei
(un fir curgător care după două trei ploi se umfla
cât o gușă de curcan furios)
alegeam o piatră din val și o țintuiam cu privirea
până ce mă lua zborul pe ape în sus
mă căutau ai mei și nu mă găseau
îi auzeam cum răstoarnă grădina cu furca
cum scutură merii și prunii
eu zburam tot mai verde pe sub crengi de arin
ajungeam abia seara acasă cu picioarele grele de frig
și cu-atâta lumină sub gene că întotdeauna îmi scăpau firmituri
în oala cu lapte.
din pârâul acela a rămas doar un fir de nămol
arinii și-au dat vegetalul sfârșit
ai mei
și-au dus oala cu lapte sub cruce
și-o păzesc să nu dea în foc
până vin.
032.589
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Adriana Lisandru. “Oala cu lapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-lisandru-0026649/poezie/13933125/oala-cu-lapte

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

copilaria este cea mai frumoasa perioada. Nu iti pasa de consecintele faptelor tale (defapt nu iti pasa de nimic). Ma bucur sa vad ca pastrati inca vie amintire copilului din dumneavoastra.
La revedere,
gabi
0
@adriana-lisandru-0026649ALAdriana Lisandru
multumesc, si eu ma bucur cand ma mai intalnesc cu acel copil...
0
NHnastasia herinean
Dupà atàta luminà adunatà-ntre gene si-acum se vàd,se simt si se aud firimiturile lunecànd pe foaia albà si goalà.
Cred cà in fiecare dintre noi ràmàne o parte din copilul care am fost ,parte pe care o pàstràm cu sfintenie.
Incàntà aceastà aducere aminte.multumesc,natasa
0