Cuibar de pasare natanga

frumoasa poezia!:)
\"Iar cand se-mpiedica de cate-un nor,
in pana ei aguda ma-nfasor.

Ea duce-n plisc un strop de apa vie
pe care mi-l aduce-n dar tot mie.

Luati-l voi! Eu nu duc trebuinta
decat de-un zbor si-un picur de credinta\" frumos, bravo!

imi place poezia ta optimista...
imi place mult

Cântă că este frumos

Cuvintele tale parcă spun;
“Nu sunt ce par a fi”
o pasăre nătângă voi găsi
ce duce apă vie-n cioc
cu picur de credință la mijloc
(si binețeles o rază de lumină)

Multumesc pentru vizita, oameni buni...
> Hera: cum stii tu sa dai omului exact ce are nevoie! :)
> Alina: da, sunt o optimista prin definitie...nu stiu altfel, nu pot altfel :)
> FTA: multumesc de indemn.

În loc de \"plangand fiinca nu pot sa o urmez\" eu aș pune \"plangand ca nu pot s-o urmez\".
Îmi place poezia, mult! Sunt versuri care ar trebui citite de toți.

Ma bucur si eu ca toti ceilalti de lumina din cuibarul de pasare natanga...

Sincera sa fiu, mai ca nu meritam steluta la poezia asta. Dar, daca Anton e de alta parere, eu nu pot decat sa ma bucur si sa-i multumesc :).
>Trandafiras: multumesc pentru vizita si sugestie. Cred, totusi, ca voi lasa poezia in forma ei initiala, chiar daca e mai schiopatanda:))
>Fancygirl: si asta tot deja-vu? :)

bravo pasare zglobie vezi sa nu cazi din nori.

Mai cad...ma ridic iarasi...Multumesc de vizita...si de grija :)