Poezie
prima misivă
în stare naturală
2 min lectură·
Mediu
îmbărbătarea nu se simte în privire
o angoasă diformă către ceea ce spun sau fac ceilalți
un octopus gigant care soarbe cu porii
spasme și unde în care se cade se pierde
o pată pe retină. o pictură modestă cu o vază și fructe care seamănă cu merele
mara se agită își schimbă poziția față de lucruri de oameni
ceața de afară taie respirația și moare adânc înăuntru
în camerele în care se face dragoste cu lumina aprinsă
unde căldura nu piere la venirea iernii
mara își pune mâinile pe pieptul lui
și acolo e dulce, prin vene curge un sirop de coacăze
mai adânc sunt clopote grele de bronz
o mitologie proaspătă unde dragostea crește
*
pentru că ziua se împarte după cum te trezești
*
s-ar putea să nu-ți mai pot scrie de vreme ce exiști
nici măcar nu m-am gândit la transparență
mă uitam la ușurința cu care făcea umbre altcineva
cum lăsa pensula să treacă peste forme până se iveau
părea un fel de decolorare a albului
ș-apoi la tine încet te conturai în forma precisă
firesc se aplică o cenzură a fibrelor
gesturile țin de acea normalitate a dimineții în care nu ai nimic de făcut
și rămâi în pat unde se duce intimitatea.
ochii se zgâiesc din afară și știu că există o fațadă a nopților o copertină în care închidem lucrurile firave mai ales pruncii mai ales mamele
și singurul lucru pe care îl mai știi e că între cele două dimineți nu a fost noapte
064.570
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adriana barceanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 253
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
adriana barceanu. “prima misivă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-barceanu/poezie/1820591/prima-misivaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ABCred că e mai mult o stare de corespondență. Și e o formă mai permisivă de tratare a unor simțiri nu neapărat justificabile. E un exercițiu de verificare a moralului și forma epistolară dă voie unei anume intimități să se contureze mai liber.
Mă bucură vizita în atelierul meu și apreciez că te’ai strecurat delicat printre pânze și fructe.
0
ȘAdriana, văd că te cauți și te cauți și nu obții ceea ce dorești. Ai unele idei bune însă te întrebi de ce totuși ceea ce scrii nu este poezie. Versificatia este haotica. Îți construiești poezia din idei dar nu există cursivitate cap-coadă, nu poți râmâne cu imaginea unui tot unitar, nu poți rămâne cu o concluzie a textului.
Mai întâi impersonal, mai apoi Mara, mai apoi persoana I, hotărește-te.
Mai ai și abuzul adjectival, diform, gigant, modest, repetiția lui adânc în prima strofă.
Mai apoi ai forme pleonastice, ochii se zgâiesc. Atentie la limba romana.
Fii atentă. Tu scrii progresiv, la ce aduce versul. Poezie in trepte, poezie la noroc. Aici gresesti. Trebuie sa vezi poezia inainte de a o scrie. Ea are o forma, o idee, trebuie doar sa umbli la transpunerea imaginii si ideii in cuvinte potrivite, poetice, expresive, cat mai apropiate de realitate, dar cu iz evanescent.
O sa mai analizez.
Mai întâi impersonal, mai apoi Mara, mai apoi persoana I, hotărește-te.
Mai ai și abuzul adjectival, diform, gigant, modest, repetiția lui adânc în prima strofă.
Mai apoi ai forme pleonastice, ochii se zgâiesc. Atentie la limba romana.
Fii atentă. Tu scrii progresiv, la ce aduce versul. Poezie in trepte, poezie la noroc. Aici gresesti. Trebuie sa vezi poezia inainte de a o scrie. Ea are o forma, o idee, trebuie doar sa umbli la transpunerea imaginii si ideii in cuvinte potrivite, poetice, expresive, cat mai apropiate de realitate, dar cu iz evanescent.
O sa mai analizez.
0
ABVă mulțumesc
Laurențiu, mai savurăm și noi evidențele
Ionuț,
Mă voi gândi la ce ai scris.. prin unele locuri sunt urme de adevăr
0
ISUn vocabular poetic de excepție! Și o știință a construcției poemului care trădează bune exerciții. Bravo, Adriana! Tu ești una dintre marile surprize poetice ale acestui site. Ar fi totuși ceva: dacă ai strecura peste tot cîte o idee (așa cum faci pe finalurile poeziilor) ar fi și mai bine. Cu drag, Ion
0
am luat poezia așa cum e numită, epistolară.
ela