mâna lui rezema liniștea

1 min lectură·4 decembrie 2008

Mediu

cu îngăduința fugarului

m-am strecurat în el

am umblat o vreme prin sângele cald

m-a respirat prin plămâni

îi spuneam nimicuri

ziua trecea fără să mă simtă aproape

seara înfigea doar ochii în ochii mei

până adormeam un somn greu obosit

ca o spovedanie

când ne trezeam era întodeauna duminică

ne îmbrăcam într-un fel de tristețe și vizitam cimitirele

fiecare pe-al lui

împreună eram numai când apăsam pe durere

să nu mai curgă

023.650

adriana barceanu. “mâna lui rezema liniștea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-barceanu/poezie/1812802/mana-lui-rezema-linistea

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

remarc faptul ca indiferent de cat de mult ne-am iubi, tot fiecare prin cimitirele lui umbla.

si totul la trecut

cu prietenie
Angela

si ne bucuram de ele cum stim mai bine.
mersi Angela,
Ne mai citim