Poezie
Pure născoceli, să nu credeți un cuvânt
1 min lectură·
Mediu
Nu am să-ți spun te iubesc
mărturiseam într-un poem anterior
dar azi noapte probabil luna
trecând prin zonă m-a surprins
oftând
privind
la ultimele poze pe care le-ai încărcat
luna trebuie să-i fi spus vântului
vântul zănatic cum îl știu
le-a spus pomilor din fereastră
știu sigur căci i-am auzit șușotind
frunzele pornite hai-hui
le-au spus greierilor
știu sigur
i-am auzit sporovăind neîncetat
parcă se întrebau contrariați
de-o fi adevărat
și sunt sigur că ei i-au spus ierbii
cert e că până a doua zi știa întreaga lume
Tu?
tu te plimbai desculță în iarbă
dar aveai căștile în urechi.
011.389
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adrian rentea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
adrian rentea. “Pure născoceli, să nu credeți un cuvânt .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-rentea/poezie/14157620/pure-nascoceli-sa-nu-credeti-un-cuvantComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Lumea actuală are o dependență incipientă de „căști”, celulare și navigare pe rețelele de socializare și a uitat cum te simți atunci când „te plimbi desculț prin iarbă”, când cutreieri pădurile și când admiri natura.
0
