Poezie
Lui A.B. Despre voința de a merge mai departe
1 min lectură·
Mediu
M-ai întrebat cândva
ce mă face să mă dau jos din pat dimineața
un bun creștin ți-ar spune
că ploaia asta care se repetă
cu un tic-tac monoton metalic
ce ține loc de ceas
nu e altceva decât apa
în care cel de sus se îmbăiază
după ce a trudit ca un salahor
sfredelind în trupul de smoală al nopții
în încercarea de a ajunge
la lună și stele
un visător ingenuu în schimb
ți-ar zice că cel de sus
nu are nimic a face
e însăși noaptea cea care încearcă
să spele toată funinginea toamnei
depusă pe rochia-i de cleștar
pentru ca apoi înfiorând-o
în piruete grațioase din ea să cearnă
o ninsoare lustrală
făcând o lume din ce în ce mai imundă
să semene cu cea din poza
de pe ultima filă din calendar
eu unul
care mi-am pierdut credința și visurile
pe oceanele lui Rhinehart
ți-aș spune
că așa cum orice ocean își are insulele sale
așa și calendarul are
pentru treisuteșaizecișicinci de zile
doar douăsprezece ilustrate
pe care să ți le întipărești în minte.
031.604
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- adrian rentea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
adrian rentea. “Lui A.B. Despre voința de a merge mai departe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-rentea/poezie/14152186/lui-a-b-despre-vointa-de-a-merge-mai-departeComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
„Calendarul” cu zilele și lunile anului înregistrează timpul veșnic și perfect, cu configurații identice și egale, în schimb timpul propriu încastrat în lăuntru e efemer, imperfect, subiectiv și inegal, uneori trece mai repede, alteori mai lent.
0
spune-i asta lui A.B. mulțam de semn, subscriu celor spuse de tine. Numai bine în noul an
0
Distincție acordată
Este aproape un poem capodoperă. Confesiunea și imaginarea ca "salahor" a "celui de sus" ce aduce ploaia, ninsoarea, lucrând la cazanele cerului să vină orice agent la bună vreme vine din perspectiva indeferentismului religios. Bănuiesc cine este AB, ori mă înșel. Nu contează. A se da eul liric filisofic ori îndrăgostit de suspans jos din pat dimineața sau, hamletian, a renunța..., când plouă metalic fără oprire din noapte și ziua. "Rochia de cleștar" ar fi putut fi doar "rochie".
0
