Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

S o n e t 1 5 3

al asocierii

1 min lectură·
Mediu
Hai să vorbim de noi ! îmi spui pe seară,
Dorințelor să le trasăm cărarea,
Să logodim speranța cu visarea
Și-un mal tihnit să nu-l lăsăm să piară.
Rostesc ceva și îți admir paloarea
De alabastru veșnicit în ceară,
Dar gândul meu sălbatic te compară
Cu-n alt destin ce-mi tulbură uitarea.
Leg punți mereu și cred că e iubire
În tot ce spun, ce fac, ce cred, ce știu.
Confrunt un rost cu-n altul, în neștire.
Când iscodesc tărâmul nostru viu
Și pun iubirea-n lanțuri de gândire,
S-a și retras în cerul ei pustiu.
033086
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
94
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Munteanu. “S o n e t 1 5 3.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-munteanu/poezie/83200/s-o-n-e-t-1-5-3

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@radmila-popoviciRP
Radmila Popovici
\"cerul ei pustiu\" îmi dă de gîndit...
0
@adrian-munteanuAM
Adrian Munteanu
E un cer pustiu, atâta timp cât iubirea e rațiune și nu sentiment.
Mulțumesc că ești aproape. Mă vei găsi nu mai rar, ci mai comasat. Sunt în concediu și, uneori, ca și astăzi, voi posta câte două sonete odată, ca să recuperez un timp pierdut.
Pe curând.
0
@radmila-popoviciRP
Radmila Popovici
Atunci nu e iubire pur și simplu, dar, de fapt, am înțeles mesajul și-s tot aproape, deși \"am scăpat\" de odihnă.
0