adrian jigăranu
Verificat@adrian-jigaranu
„Imposibilitatea este unica poarta catre Dumnezeu. A vrea imposibilul. A iubi raul. Simone Weil”
25 iunie 1985 Are you a child of the free to be you and me generation And are you in tune with the world around you I am a child of the free to be you and me generation And I am with you in being in tune We shall…
big bangul tinzand spre un improbabil (din cate cunosc eu) echilibru...
ontologie, semiotica, epistemologie, teologie, toate intr-o singura pastila. oare cati isi dau seama ce au inghitit? :)
Pe textul:
„predica din munte" de dan mihuț
Recomandate greu, recunosc, sa-mi formez o parere. probabil gresesc, insa...
in jane doe dezumanizare.
in sucker desfigurare.
aici nepasare.
cadrul e mult mai larg din cate se pare. imi aduce aminte de nietzsche si de ceea ce el nu stiu daca a vazut venind...dupa moartea lui dumnezeu, moartea Omului.
Pe textul:
„la Motel Estuar" de Ioana Barac Grigore
insa somatia ta \"lasa-te de literatura\", comentariul tau intitulat atat de dragut \"stupizenii, stupizenii, stupizenii\"
ma facura sa alcatuiesc un mic patetic si simpatic prin prostia lui aplaudatio.
ne destindem un pic, nu?
nu vreau sa consum nici eu spatiu sa te conving ca ai nevoie urgenta de un masaj pana nu intri in rogor mortis
Pe textul:
„acid" de florin bratu
esti feroce
stau cu proasoape imbibate cu apa cand te citesc (la heidegger ma multumeam cu un servetel)
esti un clasic in devenire
ti-ai frantuzit numele, ca sa nu sune...stii tu mai bine cum
citezi din autorul de fata si din umilul :D meu comentariu...
Pe textul:
„acid" de florin bratu
nu posed insa prastii si pietre.
ce e aia literatura, domnule bazil rotaru? chestia aia care se ocupa cu frumosul, sublimul si necuvintele? chestia aia care te-nvarte si te-ameteste pana nu mai intelegi nimic si extaziat urli...uau, eu n-am inteles, deci tre\' sa fie tare!
simti ca totul are greutatea unei ancore? iti simti creierul feliat? simti ca s-a scurs fericirea din tine? simti acidul improscat din boxe in urechi? simti asta sau cauti cuvinte marete, idei la fel de marete si surse de inspiratie monumentale?
in cazul doi nu esti un cititor ci un puber,
in primul caz un modest, dar onest aplaudaci...
Pe textul:
„acid" de florin bratu
Red is the ultimate cure for sadness.
-Bill Blass
dar acum am intrat de tot in ceata...
Pe textul:
„Poem cu prea mult roșu" de Ioana Camelia Sîrbu
multe multe multe lucruri incifrate... :(
Pe textul:
„...ca muta la limba" de Ioana Barac Grigore
prea multe mațe vă zic
că-i cam gay, așa, un pic
Pe textul:
„Genuneanu înțelege perfect suferințele sonetistului Adrian Munteanu..." de dumitru cioaca-genuneanu
Al doilea episod. Dupa ceva timp vad un articol privitor la viata Elenei Toma. Lucruri pe care ea, cu bun simt, nu le-a pus in mod explicit pe pagina de autor, pentru ca pentru acele lucruri poti fi numit \"sfant\".
Deci, eu comisesem o stupizenie absoluta.
Stiu, sunt prea mic incat sa provoc un rau absolut, dar atacurile la persoana pe care le-am facut au contribuit la raul de aici.
Carmen Mihaela Visalon s-a retras. Ioana Barac Grigore o va face probabil si ea. Elena Toma a fost si ea agresata.
Eu nu am dreptul sa ma plang ca intr-o polemica se intra pe pagina de autor pentru a gasi argumente sofistice.
Nu am dreptul. Am facut si eu asta.
Sunt o lichea.
Oare mai recunoaste cineva?
Pe textul:
„Ce să facem pentru a ține la distanță răul?" de florian stoian -silișteanu
in rest, din cate vad, unii au renuntat. s-au retras tacand sau tipand de pe site, ceea ce e nu numai trist ci si grav.
multi gresim, multi facem rau prin subsolul paginii unor oameni pe care poate nu i-am avut si poate ca nu o sa ii avem niciodata in fata.
da, ma intereseaza.
ar trebui sa ii chemam inapoi pe cei ce si-au luat bagajele si au plecat. ar trebui sa tinem cu dintii de oamenii valorosi care simt ca nu mai suporta. daca raul nu-si recunoaste vina si nu-si cere iertare...o poate face si un inocent in numele sau. fara jena.
Pe textul:
„Ce să facem pentru a ține la distanță răul?" de florian stoian -silișteanu
si daca -mi permiti sa fiu carcotas, daca o mai tii minte pe doamna educatoare si iti mai amintesti de cartile de colorat (literatura?!) inseamna ca nu esti destul de mare si nu a trecut desul timp de cand tartorii Lagarului de Exterminare Rapida te ajutau sa intelegi un text ;)
Pe textul:
„Uite așa trebuie să citești un text" de Cojocaru Ramona
Putini de pe poezie.ro citesc eseuri politice si le comenteaza, sunt scrieri care nu gadila in mod placut simtul estetic, asa ca nu-mi fac griji pentru lipsa respectivelor comentarii.
Va asigur ca nu traiesc intr-un turn de fildes si ca sunt fiu de fosti si actuali proletari :)
Sunt convins ca la varsta dumnevoastra va considerati in masura sa-mi dati peste bot \"Ați căzut exact în fisura excepțiilor la generosul precept al lui Racine Valoarea nu așteaptă numărul anilor\" si sa-mi spuneti idiot. La varsta mea erati la fel de intelept ca acum?
Nu o sa replic cu aceeasi masura. Nu am de demonstrat nimic nimanui.
Sunteti un om implinit si cu toate astea VA PASA de umanitate, iar nu de prezent. Iar afirmatia asta va transforma in reprezentantul uneii religii. Umanintatea e un soi de zeu care trebuie sa-i fie satisfacut hatarul de a cunoaste macar o parte din adevar.
Vreti sa fiti Sisif? Toata stima si consideratia mea pentru asta...nu sunt ironic...dar Sisif desi impinge tot timpul ceva, nu realizeaza nimic. Dar nimic!
Sfatul domnului Matei Hutopila e ceea ce v-as dori sa urmati. Stiu ca e greu, la 61 de ani nu prea mai e viata decat la timpul trecut. Va e frica probabil de prezent pentru ca prezentul inseamna moarte, asa ca sa vorbim despre Umanitate. Umanitatea e eterna. :))
Nu am publicat si nu urmaresc asa ceva. Nu vreau sa devin un \"filosof\" monumental. Iar daca editura dumnevoastra face parte din editurile de buzunar care scot pe banda rulanta si pe bani putini \"scriitori\", \"clasici in viata\" atunci sunteti una din celulele cancerigene ale culturii romane.
Nu vreau sa intru intr-o polemica eterna cu dumnevoastra. Daca azi tip in urechea cuiva, maine o sa ii cant daca imi place. Clipa e clipa, nu pun etichete definitiv.
Imi traiesc prezentul si gandesc cu nonsalanta. Sunt snob? Doar n-o sa ma spuneti lu\' mama. Mama ma iarta.
Si vreau sa parasesc romania definitiv. Nu vreau sa fiu sisif. Daca pot gasi un colt de lume unde pot gandi si fi liber, nu consider ca e imoral sa arunc lumea la gunoi.
Prefer sa am o morala minima ca si iritarea sa-mi fie minima.
Nu-mi plac gurile sparte. Nu-mi plac jupuitii. Nu-mi plac grandomanii si \"oamenii de bine\".
Pe textul:
„Răspunsuri la întrebările comunitare (II)" de Alexandru Ciobanu
restul poemului e destul de consistent, nu doare tare dac-o tai ;)
Pe textul:
„interviu cu fericirea" de Andrei Ruse
e foarte personala. am gandit \"pe bune\" lucrurile astea la momentul lor si mi s-a intamplat sa tin lanterna pentru bunica si sa-l suport pe profesorul de logica.
deci, materie veritabila...
Pe textul:
„Porcii" de adrian jigăranu
acolo intalnisem diminetile acelea in care faci o criza existentiala numai cand te trezeste o musca asezata pe nas, ideea aceea grozav de feminina ca dragostea e un joc pe viata si pe moarte si ca insasi moartea nu are haz intrucat nu poti privi propriul cadavru. Iar disperarea asta e totala.
Insa textul de fata il percep ca o vindecare. Vindecarea prin acceptarea grotescului, obscenului, c@c@tului de zi cu zi. Dar asta nu diminueaza ura...
sper ca am citit bine,
Adrian
Pe textul:
„șeic șeic iubito" de Dacian Constantin
Abia astept :->, cu asta ma hranesc.
Insa \"Despre Ingeri\" face parte din lista cartilor pe care nu o sa le citesc niciodata. Par example, din lista mai fac parte \"De ce iubim femeile\" de Mircea Cartarescu, \"Pianista\", de Jelinek si alte cateva titluri.
Frizeaza patologicum psihic treaba asta, insa asta e.
Si chiar, mi-ai amintit de \"Cartea\", daca ma ajuta si-un editor o sa o postez cum vreau eu, daca nu, vad eu.
Nu trebuie sa lasi niciodata un om inteligent sa te considere idiot, ci poate doar naiv ;)
Vezi ce frumos te-am periat?
Pe textul:
„despre îngeri" de adrian jigăranu
cat despre drac...am scris destul de recent ca singura sa greseala a fost sa vrea sa fie asemeni lui dumnezeu si nu deasupra lui.
o data cazut nu stiu, mai poate sa vrea asta?
Andu, nu am avut nici cea mai vaga intentie sa il insinuez pe Plesu. Nu i-am citit cartea cu pricina. Nu pot, nu vreau, n-am s-o fac niciodata.
Am ingerii mei, doar ai mei.
Pe textul:
„despre îngeri" de adrian jigăranu
aici pe site se scrie cu ochii deschisi, se descriu lucruri firesti si sentimente impersonale, insa poemul acesta, cred eu, e scris cu ochii inchisi, imaginandu-ti...
da, o instelare fericita...
Pe textul:
„corăbii pe uscat" de Vasile Munteanu
