un vis e un vis, nu e asa?

\"am să las nebunia deoparte și am să-i vorbesc pe șleau
ca unei vechi prietene
inlăcrimată de pierderea unui spectacol important
de mult anunțat
sau a unei plecări cu un vapor alb
spre o destinație secretă\"...
Intodeauna poetul sa intreaba incotro i se duc visele, cuvintele, secolele, liricul, iubirile, viata, moartea. Si mai ales, mai ales: unde ramin toate, in al cui vis.

Adriene, mereu las semne nevazute. Azi nu am tacut, asa este...

Ela

ca om care ingeneral viseaza ca viseaza, chestia asta a avut o atractie deosebita pentru mine... in plus e un vis despre un vis foarte frumos, si chiar vorbit pe sleau printre gesturi concrete (ar fi ceea ce noi aici numim \"friendship with benefits\")... secole sa fie, ca de ratacit cu tine, nu ma satur niciodata:)

În vis se făcea că NU visam un vis, si ca o vechie prietenă înlăcrimată , fluturam batiste de dantela: una pentru tine, una pentru Sandra, una pentru chipeșul capitan care conduce vaporul alb prin secole.

Și ca să nu-mi fie pustiu pe mal, voi îmi lăsați patefonul, fotografiile lui Brancuși,ilustrate cu modiliagni si buricul reginei, eu vă trimiteam prin delfini-salutări si un concert de muzica de bach acompaniat de o lebadă neagră tatuată pe pene:
carmen

Doamne, ce se mai pierd unii in vis! Si daca ar stii ca e o continuare a unei ratiuni dorite probabil ca ar trai mancand din el, in fiecare seara, inainte de culcare.
In vis atingi perfectiunea pe care multi o cauta, dar tot acolo poti sa pierzi lucruri pe care le-ai castigat cu greu in real.
hai ca te-am aburit destul.
drag, dana

de loc Dana, de loc.. realul e doar o parte a fantasticului. Cum ar arata o cultura fara fabule, mituri , imaginatie? Visul e teritoriul unde functionam liberi , fara LIMITELE unor norme si conventii. Cum ar arata o arta fara magia improvizatiei? Eu zic ca lumea visului imbogateste ziua ce urmeaza. Daca ai timp .. exista pe net un articol genial al lui Luis Borges care demonstreaza ca viata este o iluzie , ca eul nu exista ci doar stari,tranzitii ..
enjoy!

Frumoasă poezie. Mă trimite la Zen, acolo e o chestie cu visul, cu fluturele, cu peștii, cu iluziile adică. Chestii asiatice, deh... Finalul textului îmi pare mai diluat, concluzional, dar asta nu scade valoarea estetică a poemului.

o parabola din zhuang zhou:

\"odata zhou visa ca e un fluture, un fluture ce zbura pe deasupra pamantului. cat de tare se bucura, facand asa cum ii placea! si nu-si dadea deloc seama ca e zhou. brusc, s-a trezit si si-a dat seama ca e zhou. si de atunci n-a mai stiut daca e zhou care visase ca e un fluture sau un fluture care viseaza ca e zhou. oricum, intre fluture si zhou exista o diferenta. asta e ceea se cheama transformarea lucrurilor.\"

Un poem cu nebănuite parfumuri de nou născut, mulțumesc pentru astfel de scriere, Adrian!

\"cind toți călatorii de pe punte flutură batiste de mătase
dantelele unor amintiri puse la naftalină
și noi rămași stingaci pe mal
mină in mină, ne privim metodic
ne smulgem hainele\"

ca și când ne-am scoate măștile de pe fața ridată
după atâția ani de strânsoare
pe chip cu rănile apus sângeriu
floarea macului nod strangulat în eșarfă
întinde aripi fragile ca zborul de rândunică
estuare necălătorite încă de nici un pescar
țipătul roz al nou născutului ne-aduce la viață
cântecul arlechinului coborând în uitare
imposibile iubirile de demult

Amadriada