Adrian Firica

deoarece \"felinarul\" arată că podul agigic e pustiu, poza e mișto!

dar dacă te puneai cu \"mandravela\" pe asfalt... toate păsărusicile alunecau înspre tine gravitațional ... ceea ce ar fi fost mișto de tot!

Silviu,
meybach-at în seamă, așa, fie și cu \"atmosfera\"...

Șerban:
abalalaba?
playback?
dă-te cu Mach3 Turbo,
că nu lasă nici o urmă

...
știi, renunță la prima și la ultima strofă - în poemul ăsta, vreau să spun!

pe genunchi m-așez - mi-agăț capul după urlă
și:
orbitele-mi eliberează oase
fărâmițează
carne-mi sfâșie pielea
spun pielea-mi scoate și aruncata piatră -

par ultimul?

... \"asta\" de mai sus fiind \"plata\" pentru \"asta\":
\"suflete mă apăs pe buzele tale\", care este de dinainte de a se băga electicitate prin sufletele oamenilor.

disperare sau deznădejde!?
una, cealaltă, ambele?
ale cui: ale unuia vinovat, ori ale unuia nevinovat?
gratiile nu sunt reperul, nici măcar martorul potrivit.
responsabilitatea e de partea cealaltă a lor. acolo este instanța. și e nevăzută.
gratiile, în sine, nu pot fi decât preocuparea unui nebun, însă în cazul ăsta nu există o parte sau alta a gratiilor.

un discurs despre libertate implică mari doze de iraționalitate.

Alice,

am spus: “nu este mărul lui Adam în doi timpi și trei mișcări”.

am spus: \"aceasta este o lamă\"

am spus:
\"lăsați să vină apele la mine\"; și \"... care-i asemănarea dintre aceasta și o floare\".

Alice,
publicul \"vede\" că nu ești Achile:
\"... mie mărul
lui adam
îmi retează picioarele dar nu și pornirea\".

...
tu ai dreptate!

n-ai idee cât apreciez eu guanoul. m-am interesat. am aflat că ar cumpăra acțiuni și alții, însă eu nu sunt interesat să vând. deocamdată!

…
deocamdată, la prima strigare pe bursă: “când inima mea se lovește în asfalt” sună a produs de mâna a doua, nu așa cum sunt cele de mai jos: “când inima mea se lovește de asfalt”; “și să trec peste ea peste inima lovită de asfalt”, care sunt … aur curat!

așadar, îți recomnad variantele astea pentru prima strigare (strofă!):

a) “când inima mea se lovește
în asfalt copacii se opresc o clipă strâmbând din nas
la intrarea în scara oricărui bloc există
expoziții cu pozele tuturor porumbeilor
de pe acoperiș”

b) “când inima mea se lovește de (!) asfalt
copacii se opresc o clipă și strâmbă din nas
la intrarea în scara oricărui bloc există
expoziții cu pozele tuturor porumbeilor
de pe acoperiș”

… după aceea faci o pauză, apoi ai să vezi cum explodează bursa (în strofa a doua!).
de exemplu:

“când inima mea se lovește
în asfalt copacii se opresc o clipă strâmbând din nas
la intrarea în scara oricărui bloc există
expoziții cu pozele tuturor porumbeilor
de pe acoperiș


când inima mea se lovește de asfalt
ultimii astronauți
se repliază
în jurul navetei spațiale discovery
devenită prima cazemetă decorată
cu pozelor tuturor porumbeilor
de pe acoperiș
nu e greu să întind piciorul drept
și să trec peste ea peste inima lovită de asfalt
ca peste un tub de oxigen gol
dar nu
folosesc vârful bocancului stâng
pentru a-i desena o celulă
copacii aplaudă în cerc
e atât de emoționant
porumbeii
de pe acoperiș
se opresc o clipă din ciugulit firimituri
strâmbă din nas
lipsește marele buncăr în care să ne ascundem
cu toții
atunci când toate navetele spațiale se vor prăbuși
vor lovi asfaltul
iar inima mea bucuroasă ca o pasăre phoenix
va ieși din celula ei
transformându-se într-un tub de oxigen gata să explodeze
la cea mai mică atingere”

…
cu zece ani în urmă pe GUANO APES nu dădea nimeni doi bani.
acum lucrurile stau altfel!

m-am aruncat o singură dată

căzând am privit peste umăr cu zgomot de multe ori

/ cu răbdare nu am simțit gustul aerului / pași / trepte calde / în apropierea lor sunt eu și pământul țărână arsă și pulbere / în nebunia lui /

udă

cât de enervant poate să fie un tipar cultural.
am încercat să-ntorc ceasul, mecanic:
\"Se cerne fin o groazã de argint
- Ecoul se amplificã prin case
Purtându-ne în catedralele ce mint -
Și-nebunim- atuncea - fix la șase

Înnebunim - adesea - fix la șase
Când îngerii de ghips au înflorit
Mitraliind misterul de mãtase
Din visul unor flori de mãrgãrint\"

m-am dumirit în cele din urmă: e pe baterii!

nu mă prea dau eu în vânt după Hegel, că Kant îmi place că critică rațiunea pură, dar îmi place și de Hegel că șade cu bufnița pe masă și cu un trandafir roșu ordonând lumea ca la Jocurile Olimpice de Vară din China: arta (poezia); filosofia (logica); religia (credința).

acum, și eu, ca Toma Necredinciosul vin și zic:
“Ar putea arunca pușca cu lunetă și ar striga tare la inamic.” este o expresiune inestetică. nepoetică!;

“pușCACU” tre’ să strige tare “către” inamic, sau să strige tare “inamicului”.


dacă nu vrei să mă privești în ochi, atunci îți voi arăta … “pardonul meu” în toată expresiunea sa decibelicoasă!

Alberto,
caută-ți \"predicatul logic\" și bagă-l pe teavă!

până te scotocești tu, mă leg la ochi, ca și cum nu te bag în seamă.
după aia aștept să mă ochești.

un „dumnezeu predicat cu sânge și furie”, cum vine asta?

asta se vede când te uiți: “În țeava mitralierei cu afet”?
cu \"afect\", probabil, zic eu!

până la urmă Dumnezeu ce fel de “predicat” este?

... între altele, poemul e generos. vegetația e luxuriantă. numai că n-are lege de protecție polenizant-poetică.

Claudia,

ăla ce făcu Mupppets, făcu și Cube (disambiguation) - both stories are about a man who is imprisoned in a big “WHITE CUB\", and this is all a very complex discussion of Reality versus Illusion.

cubul Rubik da, seamănă, aduce întrucâtva cu tot ceea ce se petrece într-o căsnicie; numai că eu nu descriu aici o crâncenă frumusețe feminină.

“The Tude Bandit” nu-i “proiectat” astfel încât să diferențieze între un “pocal de fitze” și “un vagon de tramvai plin până la refuz de premise umane”.

The Cube e altă treabă.

Claudia,
sunt eu, Claudius Imperator, echerul șchiop!


Andrei,
...
ne-am schimbat încălțările!

Bonne aniversaire Alice!

Bonsoir,
je te félicite pour toute tes merveilleuses verces.

…
en passant:
- ton “chat” semble avoir tous les mêmes symptômes que le mien - alors je te conseille de lui faire passer une culture de ... des fourmies (de Fourmies is a bicycle race held in the Fourmies commune of France);
- j\'ouvre la porte en douce;
- écrivez moi, laisse-moi présenter mon son, ma vie, mes pensées, mes … mes homages et mon très gentil ami Georges Brassens.


La mulți ani!

Victor,
abia aștept!

acum, lăsând gluma la o parte, articolul tău precedent are în subsol un \"inventar\" numai bun pentru a fi exploatat... într-o \"personală\".

am să te susțin... \"ambiental\"!

spor la treabă!

scuze!
jungiștii, cu \"J\"

pe vremuri, oarecum \"vandalistic\" am citit Freud.
când m-am apucat să citesc cu \"aplicațiune\", mi-am dat seama că e sărac rău de tot cu duhul.

Odobleja, psihoconsonantist cum era, a zis că Freud confundă psihicul uman cu o găleată.
da!
adică: la fund șade subEul, la mijloc Eul și deasupra, cam ca uleiul pe apă, SUPRAEUL.
și mai spunea că Freud suferă rău de tot \"la găleată\".

asta au spus și yungiștii ce s-au desprins de el... făcând să înflorească o minunată școală de studiu al psihologiei umane.

domnule,

sugerez o construcție ceva mai curajoasă a primei strofe, să zicem:

\"Locuiesc
sub aripa păsării Vimp ȋntr-o nesfȃrșită vȃnătoare transluminează incendiul negru din cerb urmărind traiectoria verbului singular\"

cu permisiunea dumneavoastră,
celelalte două strofe sunt impecabile - adică sunt pe gustul meu!

Silviu,

treci pe la club - ți-am lăsat legitimația la recepție.

înțelege-te cu fata de de acolo. știe ea să te monitorizeze. sper să te \"descurci oficial\".

azi nu trec pe acolo. sunt în teren.

Universitatea Wolverhampton (Marea Britanie) plasează, într-un clasament al celor mai vechi vorbe de duh scatologice, pe primul loc această traducere/adaptare a unei inscripții sumeriene (bărtână de cam patru mii de ani!):

\"de-a lungul timpului,
chiar nu se știe ca tânăra soție,
să nu fi tras la vânturi,
în poala soțului de șade.\"