the last kiss

deoarece \"felinarul\" arată că podul agigic e pustiu, poza e mișto!

dar dacă te puneai cu \"mandravela\" pe asfalt... toate păsărusicile alunecau înspre tine gravitațional ... ceea ce ar fi fost mișto de tot!

subtitlul e bun de speriat diminețile fetelor cuminți:))

deși la poze nu mă pricep pot a spune(că doar nu mi-e greu) cu sinceritate(cum altfel?) că senzația e una de gol și pustietate


deși aparent e un drum deschis, o traversare dinspre un capăt spre altul(că doar e un pod)totuși rămâi cumva cu impresia unei căderi în gol, o cădere ce nu pare să prevestească nimic bun


salutări de elian

nu înțeleg: de ce este trecută chestia asta la poezie? poate că spune ea ceva, dar nu o face în cuvinte, așa cum ar trebui. e o poză, până la urmă, oarecare.

Capătul drumului nu se vede, iar la mijloc este un pod. Ridicat sau nu. Câteva macarale dacă o să cazi în hău. Totuși poezia nu e aici. Poezia e în versul șansei de desubt.

caz în care ar fi o poezie făcută pe un citat de film. ar fi UN citat de film toată \"poezia\" asta... tot nu văd, tot nu înțeleg de ce

traianule, ca poza trebuia mai centrata pentru portret, sau in cazul asta landscape. oricum ceea ce \'sare in ochi\' sunt cateva elemente:
1. o culoare ce se continua din asfalt spre nori
2. redarea linistei prin faptul ca podul e gol si... curat:)
3. utilajele din stanga pozei, care ma duc cu gandul ca podul nu e terminat.
textul ce vine dupa poza e ca o gura de oxigen. pt ca in poza se vede o repetitie perpetua, o rutina fara scapare. totusi solutia vine din textul tau.
aaa, in rutina zilnica intra si rusoaicele blondele care ...
ziua buna.

Adrian Firica, podul e unul barcelonez :)

Dana, de cand trebuie \"sa te pricepi\" ca sa-ti placa? Am ales poza pt ca pare sa duca spre cer. Plus senzatia de imponderabilitate, bine intuita de tine.

Alexandru Maria- da ai dreptate. Si daca tot ti-e greu sa intelegi, e o poezie vizuala. Vei gasi multe pe site, daca e sa le cauti. Probabil ca majoritatea \"pseudopoetilor\" care au ales aceasta forma de exprimare iti va raspunde variind tema stereotipului \"a picture says 1000 words\".

Stefane tie nu am de ce sa-ti explic cum sta treaba: exista poezia imaginii, a replicii - filmului in general- + punerea in scena filtrata prin subiectivismul meu. In rest totul e posibil ( mai ales dezamagirile)

Calin, poezia nu poate explica totul dar se poate infrati cu suportul vizual. Am facut o alegere, de altfel ca toate \"personajele\" implicate, inclusiv cele din subtitlu.

când ziceam că nu mă pricep la poze voiam să spun că nu pot să îmi dau cu părerea despre lumina care cade nu știu cum, despre cât de mare e, cât de mică e, cât de bine ai poziționat nu știu ce pe nu știu unde...

acuma, nu știu cum să îți spun, dar pălmașul nevolnic ca mine care intră să își dea și el bietul cu părerea ar trebui să aibă niște minime cunoștințe despre chestiunea asta...ca să-i fie ochiul mai ager și spunerea mai clară

și

subtitlul ăla tot nu îmi place, așa să știi, e pus acolo de-a-n caii verzi pe agonia și zic asta nu pentru că m-ar fi pocnit pudibonderia peste bot din cauza caniculei ci pentru că e fix inutil, părerea mea(știu că nu te superi pe ea)

te resalut că nu mi-e greu plus că îmi e și dor de tine că nu te-am mai văzut de mult
mai vino și tu prin țară nu mai tot fotografia poduri barceloneze
:)

cuvintele spun... cuvinte.

și, dacă este să spunem că arta fotografică este poezie, de ce să nu ne întoarcem de tot și să spunem că orice este poezie?

nu știu. poate că prin cuvinte mă exprim mai ușor, impersonal fiind.

fără intenții belicoase, am