Adrian Firica

Da,
\"Mon verre est plaine d\'un vin trembleur comme une flamme
...
Mon verre s\'est brise comme un eclat de rire\"
Apollinaire: une \"Nuit rhenane\"
și:
\"Dans la maison de vigneron les fammes causent
Lanchan remplis le poele et mets l\'eau du cafe\", cșci așa fac \"Les femmes\"

Nic
Nu e graba mare, ține-o și tu \"mică\". Nu pot deocamdată să te fac regină pentru că e aia de și-au pus-o ei \"încă\" în funcție. Nu arunca banii pe pantaloni scurți, îi vei găsi pe ai mei la post-restantul din Caraibe, pe numele tău - ai grijă să nu iei proporții! În altă ordine de idei, să-ți iei, neapărat, pantofii tăi cu potcovițe de aur pentru că în Brazilia nu ai voie să trăiești desculț. E obligatoriu să stai toată viața încălțat - aici nici când dormi nu ai voie să fii desculț. Lasă-l pe Bogdan acasă, ne-ar încurca aici. Microbist cum este nu vom putea conta pe el pentru vânătorile de anaconde. Ar fi o gură în plus de hrănit - știi bine cât poate să mănânce omul ăsta. Mi-e darg, dar e o pacoste când e vorba de mâncare. Pe de altă parte, acu\', dacă are și amantă, cum ne vom descurca cu el? Una, două o să ceară să plece în Uruguay la gagică, pentru că nu văd unde altundeva am putea să i-o cazăm. Mă apucă durerea de cap numai când mă gândesc. Mâine și poimâine nu voi putea să iau legătura cu tine, că umblu după anaconde. Nu te îngrijora, știi bine că am însușit perfect tehnica negocierilor de la tine - profit de ocazie pentru a-ți mulțumi încă o dată!
Mi-e dor de tine!

Radu
Am ajuns cu bine. Escala din Caraibe a avut un moment tare nostim. În Caraibe toată lumea trebuie să poarte pantaloni scurți. A trebuit să-mi cumpăr o pereche de la un chioșc din aeroport.
În Brazilia este altfel decât îmi închipuiam eu. Ce să-i faci, toți avem prejudecăți! Poți să stai liniștit, să-ți vezi de ale tale cu site-ul și cu rezolvatul \"chestiei\" cu JURNALUL, ți-am montat hamacul pe malul ccelălalt al estuarului așa încât nici nu mai trebue să semnăm \"tratatul\". Să nu uit, în Brazilia nu există femei. Le-au trimis pe toate prin lumea largă. Aduc una singură o dată la zecce ani, o fac un fel de \"regină\", dar nu are viață publică, sexuală ș.a.m.d.,ci este mai curând un fel de efigie. Mîine plec după prima anacondă. Urează-mi succes. O zi bună!
A

Oameni buni, simt o amărăciune cumplită. Am încercat să dau vina pe timpul ăsta care nu-mi place. Mai vorbim când va fi vremea bună.
Afișul filmului de care spune Bogdan a primit un mare premiu la vremea respectivă. Când aveți timp liber căutați prin Secolul XX din anul respectiv, nu vă pot da detalii pentru că sunt la serviciu și nu umblu decât cu memoria după mine.

Tu, \"Ci pari\" pe aici, fără ce invoci, ia ascultă de la unu\' de umblă mult cu tramvaiul:
Pe mine m-a pus la punct cineva care părea a fi ceva maistru și se gălcevea cu niște prost crescuți din tramvai. Am spus și eu două vorbe, iar omul mi-azis să stau cuminte că nu mă pricep pentru că am figură de om care citește. Ei bine de atunci citesc în tramvai.
În logica lucrurilor ar fi să te sfătuiesc să scrii în tramvai, dar vai ai mare bâțâială la cap și vei deforma lumea virtualâ rău de tot. Ia-o pe jos, cu bețișorul de sprijin. Până departe, mai ai mult. Îți doresc să ajungi să scrii măcar o literă inteligibilă, ziaristule!

Mulțumesc Licorna!
"Delicateța" ta a fost binevenită.
Cer îngăduința să nu curm băutul cafelelor amare. E vorba de cafele, cafele - atât de multe încât ar răpune un om normal.
O.K! "degeaba". Nu am cerut și nu am regimul unui privilegiat în casa asta de poezie. Respect dreptul tău de a te întreba dacă "este" sau "nu" și "unde ar fi" locul "editorialelor". Radu, amfitrionul nostru, este singurul care decide. Presupun că nu îi va fi ușor!
Cred că am căzut cu toții pradă unei mici "neînțelegeri", drept care am ajuns să jucăm niște roluri nepotrivite: Bogdan body-guard, degeaba persecutat, cafeau mea acră, "34" măsură a intensității orgoliilor ... Brrr!
Vă sunt dator câte o cafea, pe gustul fiecăruia.

Voi continua să cred că sunt importanți și demni de interes zmeii. Făt Frumos nu-mi spune nimic. S-a căsătorit cu Ileana lui, după care au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. Și ce dacă? E plicticos și inutil Edenul ăsta. Cred că ești Făt Frumos, "degeaba". Nu-mi folosește condescendența ta. Poemele tale da, îmi folosesc. Sunt poeme riguros inscriptibile unei confesiuni bacoviene: "Eu scriu si poate că trădez o criză morală."
Da, la noi "ziarele scriu", iar fiecare ziar are "scriitura lui". Ai înțeles!
Dacă nu, citește-le!
Sigur că "34" urcă "în sus", pentru că are sens, la fel ca "avansatul înainte".
Codurile sunt convenții. Sfârșești prin a te conforma. Sau faci altele. Te privește. Nu mă deranjează.
"34" nu este vehicul (vezi că tu ortografiezi "vehicol" într-un poem al tău). "34" este unitate de măsură.
Banny-Banny spune că nu există direcții, pentru că nu există sens, totul fiind un nonsens. Nichita este inventatorul unei alte matematici, necesară și suficientă pentru a aduna o capră cu o varză, după care trece la "necuvinte". Mersul racului stârnește numai râsul prostului. Degenerescența poate avansa - citez dintr-un diagnostic. Apa trece pietrele rămân. Chiar așa să fie? De unde mai obținem nisipul atât de important pentru demonstrațiile lui Borges din infinitele lui cărți de nisip. Reține avertismentul lui: mutarea uni fir de nisip în altă parte, are consecințe incalculabile. Tot el mai spune că există un număr infinit de limbaje posibile și ne tot întreabă dacă înțelegem ce ne spune, nu ce citim.
Borges spune că subiectele mari, de inspirație pentru literatură, se găsec în rubricile cu fapte diverse de prin ziare: "Jane a omorât cinci oameni pentru că a fost refuzat de iubita lui". Formulat chiar așa!
Că "degeaba" nu a putut să se tragă de șireturi cu adrian, nu ține de faptul divers, deși cele două ființe sunt cât se poate de reale. Unul crede despre celălalt că nu este, celălalt știe că un avion poate să zboare, bine merci!, cu 900 de km/h, iar câinele să șadă pe coada lui. În concluzie nu există legături între bucuria mea de a bea cât mai multe cafele amare și nopțile albe.

Nume: adrian_nairda Email: Data: Wednesday July 17th, 2002 10:05 AM
Zic și eu că dacă avem mâinile cum spui tu "balaure", om avea și mintea așa cum se cuvine. În rest, nu ne pune nimeni să ne facem buzunare sau să ne punem fermoare la cap. Câtă vreme mai dau câinii din coadă, prietenește, înseamnă că lucrurile sunt în ordine.
Cu tine "degeaba" e simplu: nu te apuca să măsori cârnații cu metrul, IQ-ul cu kilogramul și cultura în gradele epoleților de pe umerii polițiștilor pentru că nu prea știu cu ce să te compătimesc. Te voi anunța când am să-mi încalț pantofii cu șireturi și dacă sunt dispus să te las să mă tragi de ele.
Concluzie: la cafea

Înțeleg că dacă te lua mai pe ocolite erai asigurata acum!
... Pleacă unul pentru mai mult timp și lasă în grija prietenului sau pisoiul și pe mamă-sa. După un timp dă telefon să afle ce-i fac ființele iubite. Băi, cotoiul a murit, a căzut de pe casă, praf s-a făcut. Auuu!, nu așa trebuia să-mi spui, ci pe ocolite: că era vesel, că s-a îndrăgostit, că s-a urcat pe acoperiș să facă o serenadă, că era orbit de iubire și ... deduceam eu.
După o vreme dă iară telefon: Cum se simte mama? Păi s-a îndrăgostit ...

N-aș prea vrea să mă las pe mâna ta ușor "apolinică". De felul meu sunt "dionisiac". Prin interior, acasă, țin ceva ordine - până și medaliile le țin la cutie - dar când ies în lume, nu mă pot abține să nu mă joc. La o adică, se prea poate să te trezești că fluier după tine. Harpha e cam nașpa. Mie-mi place cu flaut, buhai și nai. N-ai eșarphă?

Herman Hesse, jocul cu mărgele de sticlă, ce lume ... ooo! e departe, departe de tot, intangibilă unui astfel de idiot.
E prea mult Nic. Incultului ăsta ar trebui să-i fie refuzat până și dreptul de a fi o efemeritate.
Te rog, fă-mi hatârul!

Poemul ăsta descrie o rană perfectă.
Voi reciti poemul tau. Pe urmă va fi numai memorie.

Neîndoielnic este un editorial povestit. Asta pentru că am reușit să înțeleg că nu e bal mascat atunci când femeile umblă printre corturi cu tigăile în cap, ci că plouă, iar ele strâng apă de ploaie pentru a spăla rufele, cu apă de ploaie, atunci când nu plouă. Coada tigăii funcționează cam ca un jgheab. Ce știu bărbații! Eu am gem de caise, mirosind a caise, acceptați? Nu de alta, dar mai schimbăm o vorbă, o impresie ... De pildă, ploaia asta are ceva gravitațional, nu?

Ai grijă că Palerier-ul ăsta nu cred ca suferă de artrită la limbă. Te poți trezi și fluierată de el. Împiciorongat era cu "adidași" cu sireturi, așa că te poți aștepta să se și tragă de ele cu tine.
Dacă ai ocazia, la o adică, să dai de el prin mijloacele astea de transport electrificate, fă tot posibilul să stea așezat pe scaun. Oferă-i scaunul tău, ridică pe altcineva numai să stea așezat.
Poate, poate ...

Mare dreptate ai. M-am ferit cat am putut de "colectionarism". Prostia e un titan, e reproductiva, prolifica si mimetica. Hristos ne sfatuia sa ne dam in laturi din fata ei, dar cred ca era mai curand o "atitudine", nu o referire la actiune.
Darwin, bietul de el, a lasat o teorie a evolutiei, dar boala si batrinetea, sau o mare suparare/lehamite l-au facut sa nu mai insiste si cu o teorie a dezvoltarii. Bine a facut!

Mi-am cam pirdut reflexele de cand baga Primarele falinare in sat. Stie toata lumea ca "viu" tarziu acasa. `Nainte nemeream casile mele cu ochii inchisi, acu` ma orbesc astea puse-n par. D`aia zic:
Hire-al dracu` dom` Primare,
C-ai pus in sat falinare.
Vreu s-ajung la ale case,
Ma trezesc c-un par in brate.
Cum sa viu io la tine de tii lamba cam ca Primarele falinarele. Daca pierd cartela. Pai cum o mai gasesc. Voi tineti luminili pa sus, nu unde are omu` nevoie de ele. Luminati drumu` nu ceru!

Fa-Nico, ce facusi ostretile astea asa dese si `nalte. Nu poate omu` sa te vaza. Doar te aude. Pusesi si interfon la poarta, vazui io. Ma scarpinai in cap si ajunsei repede la radacina lucrurilor - ma port tuns scurt. Auzi tu, nu poti lasa zorelile alea din balcon la vale, il iau pe No1 asta cu mine sa-ti facem o vizita. Noi te tinem de vorba, ca vaz ca suferi, iar tu ne tratezi natural, cu horinca, asa cat sa fie "vizitele" la pahar scurte, sa nu te tinem prea mult din cele treburi editorialistice. Spunem multumesc la sfarsit si iti uram de bine.
Ai coronita de la mine.

Pentru o clipa am crezut ca Peter Green, tocmai a lasat inocenta sa plece insotind ultima lui licorna. Ma bucura sa o regasesc la tine si ca intrebi in cunostinta de cauza. Insotitorul meu, Micul print, vad ca dupa ce a stat de vorba cu tine e de acord cu "masura" asta a lucrurilor.
Salma, esti la fel de inteleapta ca Sara. Ai rabdare si chiar ma indemni sa nu preget. Ma voi stradui.
Bea3x, a trecut vremea cand Andrei Ujica facea statie intr-un mic orasel de provincie, ma culegea de acolo si plecam mai departe spre marea cea mare. Avea totdeauna cu el o umbrela, insemn de esarfa si sarpe inghetat de la Serban Foarta. Mai pluteste parfumul Isadorei peste apele Begai?
Andia, nu simti ca "Bucurestii" nu pot sa doara?
Nexus, ai dreptate ... pana la confinele lumii posibile: tramvaiul nu este un mijloc tocmai potrivit pentru a achiztitiona un automobil, dar nu ma plang, am alte perspective.

Buna dimineata, oameni buni!
Multumesc voua ca m-ati primit, cam cum spunea Nichita:
"...
De la Tu,
La Dumneata,
La Dumneavoastra."
Spunea el ca e vorba de o "Pieire de batran", prin "Maretia frigului". Tot pe acolo mai spunea ca de cate ori ii vine cate o idee, parca il bate gandul sa se si sinucida.

DoDu, nu mai cauta in dictionare, scriele tu. Am avut o revelatie: esti intruchiparea vie a personajului din filmul ce se numeste Dodeskaden.
Nici mie, daca imi pica in mana un text japonez, nu-mi este usor. Ma multumesc sa privesc "in-semnele".
Am zabovit, mai demult, cu ochii pe niste tratate de lingvistica. Unii spun ca limba si limbajul or fi aparut ca repetari ale onomatopeelor, alti ca ar fi imitarea zgomotelor pe care le scoatem in vreme ce trebaluim, altii - ceva mai economi - au spus ca sunt suficiente doar doua cuvinte, pentru a spune/semnifica orice: ping si pong. Dar ne departam si intram pe alte "meleaguri".
Unele din teoriile astea au denumiri de-a dreptul nazdravane: tara-bum-de-ai; woo-waw, s.a.m.d.
Mai vorbim, ne mai imprietenim, dar, pentru numele lui D`zeu, nu mai bea atata bere! Vorba filisofilor greci: e o bautura pentru broaste.

Am indreptat vehic"u"lul, o sa-l botez "mijlocul de locomotie". Mi-a fost de ajutor Swift sa sparg "O"ul in partea ascutita. Columb, ca si Macedon de altfel, au ajuns ei sa cucereasca lumea - unul cu oul altul cu nodul - dar au apelat la niste scamatorii. Constat ca sunt o dactilografa mizerabila. Nu mai scriu, ma fac retor.
Munai vorbe bune pentru toti, reali si virtuali care/cum sunteti sau veti fi fiind.

Adrian