ADRIAN ANGHELESCU

Cucul de la ora șase Cu pliscul lui răspicat Pe ecran ieri se-arătase Pe postul de avocat Nu să apere românul Așa cum vă-nchipuiți A ieșit pe post jupânul Ca

Am ales atunci parlamentari Pentru-a fi trimiși în parlament Ce-au candidat uninominali Și niciunul ca independent Am ales apoi și-un președinte Președinte și nu Șef de

Aprindeți lumânarea pentru morți Măcar odată-n an să-i pomenim Să ne-amintim, cât suntem vii, de toți Și-un gând de bine să le-atribuim Pentru că sunt cu toții-n altă

Vreți să vă votăm, când toată țara, Vă huiduie pe toți și vă înjură Fiindcă ne-apasă tot mai greu povara Că ne-ați îndatorat peste măsură Sunteți incompetenți, vicleni

Nici luna nu mai este-atât de clară Și tremură mai mult acolo-n cer De când am alungat ora de vară Ca să sporească-al nopților mister Iar bruma argintie ce

Nu vreau să fiu prostit cu argumente Care de fapt sunt numai afirmații Eu vreau acum răspunsuri pertinente Fiindcă m-am săturat de declarații Deoarece ca simplu cetățean Și

Când “Apusul își împinse toate neamurile-ncoace” În ideea că ne-ajută să grăbim o aderare Le-am dat fabrici și uzine, pământuri și dobitoace Ca să trăim ecologic fără bani

Am început să „mă-nspăimânt” Că mi-ați luat dreptul la cuvânt Dar și dreptul la exprimare Pe care-l are fiecare De-aceea îți spun oricine-ai fi Pe mine nu mă poți

V-ați poticnit acum când s-a dat startul Tocmai la împărțirea de ciolane Uitând că după colț v-așteptă altul Să vi le ia și să vă dea la „gioale” Certați-vă și rupeți

E-atât de importantă prietenia În viața asta scurtă, trecătoare Și căutăm tot timpul compania În lumea noastră înconjurătoare Iar prietenii atunci când îi avem Îi prețuim

Ne-a lovit căldura mare De ne-am cam înfricoșat Când suspendatul apare Mânios și supărat Care ne manipulează Der câte ori ne

Sunt “condamnat “ s-o iau pe “arătură” Să ocolesc un drum bătătorit Ca nu cumva să calc vreo pășitură A celui ce-nainte a mai pășit Să nu respect canoanele știute De

Neică mă loviși cu parul Dar și cu justificarea Ca și cum de azi amarul Și-ar fi găsit rezolvarea Bucuros că șmecheria Þi-a reușit înc-odată Te-apucă iar vorbăria Aceea

Trăim cu inutile motivații Suntem o țară de întortocheați Ce-i dominată de elucubrații Și plină de-o grămadă de- agramați Democrația e-o necunoscută Pe care-o bagă toți

Acolo-n codrul verde și cu copaci bătrâni Unde mergeam adesea ca să mă-ascund de soare Mi-am petrecut, fiind tânăr, zile și săptămâni Printre jivine, gâze și păsări

Văzut-am cum cuvântul om, Așa din pură întâmplare, Compune și cuvântul pom. Să fie vreo asemănare? Că dacă stau și mă gândesc Din rădăcini cresc pomi frumoși, Iar

Afirm și cred că țara n-o conduce Nici ponta, nici băsescu și nici boc Ci niște zăbăuci și zăbăuce Ce și-au găsit prin ministere loc Ãștia ce-s denumiți

Mă tot întreb de douăzeci de ani Ce formă de republică avem Și dacă tot suntem republicani La noi în țară cine-i șef suprem ? În Constituție se stipulează Că

Pe-acel drum drept și fără ocolișuri Pe care rar mai trece câte-un om Nestrăjuit de-arbuști sau lăstărișuri În lungul lui vezi de departe-un pom Copac pe care-l știu de

Am văzut cu toții un golan Ce lovea cu pumnul un minor Dar poporul care-i suveran L-a pus pe golan conducător Și toți care-au fost în jurul lui Au ascuns această

Privesc cam de vreo doisprezece ani Cum acea lege de pensionare Au terfelit-o niște șarlatani Precum niște tâlhari la drumul mare S-a zis că vârsta de pensionare Va

Cărările ce sunt întortocheate Pe care pașii mi-i îndrept mereu S-au îngustat din cât erau de late Și le parcurg din ce în ce mai greu Fiindcă entuziasmul care ieri Mă

Furia valurilor ce izbesc în mal Se sparge-n spume și se risipește Iar vuietele lor sunt un semnal Că marea spre uscat se năpustește Val după val se sparge

Atenție români de peste tot Cei care sunteți azi nemulțumiți S-ar putea ca la viitorul vot Să fiți încă odată păcăliți Eu știu că toți vă credeți prea deștepți Prea