Poezie
Aprinzătorul de aragaz
2 min lectură·
Mediu
Am ajuns să-mi aprind ţigara de la aprinzătorul de aragaz
aşa cum altădata oamenii se aprindeau de la mine om fiind între oameni
ce cană de apă, lumânare, pat, scara la cer a lui sorescu
eşti nebun boss
mori singur băi însinguratule niciodată singur!
mori ca leuşteanul pe cefele interolpilor
ca botoxul pe buze anti-patriarhale,
anti neo bio duo sex pro curcubeu că nu mai ştim nici măcar
să definim cuvântul nu ştim din prea multă libertate cum ar fi
boss zice el nu merg pe 1 decembrie mă retrag
fi-ţi-ar retragerea cană aprinsă la pat să-ţi fie m-ai ginit că-s poet
şi am sex definit şi identificabil
că din sex porneşte şi-n sex se săvârşeşte înalta şi măreaţa morală
plăcerea aia dulceagă câteodată dublă
când stai crăcănat la marginea patului
stropeşti cu copiii niciodată demni de om
şi-ţi promiţi c-o să fii blând şi tolerant
iar pe cei care nu vor să-nveţe blândeţea şi toleranţa
o să-i inveţi tu cu parul
câte patru pari pe spinare de om sau animal după caz
cum spuneam că m-am pierdut cu năduful
mor ca leuşteanul că e verde parfumează şi-i ciorbar
ştiu şi eu cuvântul dar numai pe la margini
şi nicio margarină nu-mi pot lua de el
ha ha ha
împrăştii mărgăritare la porci cum spunea eminescu cu e mare
nu ştiu dacă e vorba lui sau a furat-o
dar îl cred pe eminescu cu e mare el nu a furat decât un cufăr cu cărţi
şi un zâmbet de curtezană octogenăriţă că să fiu blând
şi să nu-mi atrag procese de politică incorectă
alţii i-ar spune dedi sugăr sau ceva asta ca să vedeţi
cât de înapoaite îs (unele! corect politic) astea de se cred înaintatele secolului 21
pe când chestia asta s-a făcut prima oară când eva voia kfc adam mc donalds
şi le-a dat Dumnezeu în cap cu coaste la grătar
dar închid paranteza când sunt singurul vorbitor printre analfabeţii care mă iubesc
nici nu mă mai mir că nu ştiu cum dracu se zice la aprinzătorul ăsta de aragaz
care nu scoate frate decât o scânteie care seamănă
cu ceva ploaie cu ceva piatră cu ceva pământ
cu ceva cuvânt.
033199
0
EP