Poezie
Despre îngeri
1 min lectură·
Mediu
Care îngeri omule?
Care îngeri?
N-am mai văzut un înger adevărat
de pe vremea când trăia bunica...
Ei da, pe vremea aceea
îngerii umblau în vârful degetelor
să nu ne distragă atenția
de la poveștile ei,
ba chiar își țineau răsuflarea
să nu piardă nici ei vreun cuvânt.
Ai să zici acum “care bunică”?
Cum care, aia unică,
i-am pus doar un “b” înainte
ca o candelă
să vadă toți cât era de bună.
Atunci a venit îngerul
și-a luat-o cu aripa de braț, de stângul,
să fie mai aproape
de centrul ei de greutate
cu limbă de clopot...
și-au plecat împreună...
de-atunci, de câte ori aud un fâlfâit de aripi
mă uit în toate părțile
doar, doar îl mai văd...
nu, nu pe ea, că mi-am pierdut
perechea de urechi pentru povești,
nici candele nu cred să mai am prin cămară,
dar mai am în portmoneu o iconiță,
pe înger vreau eu să-l văd.
Păi nu-ți spuneam eu - care înger?
M-au trimis pe mine.
Îngerii nu mai sunt la modă.
Azi nici în Valea Plângerii
nu se mai poartă îngerii.
064584
0
MM
