Adela Setti

bine ai venit în pagina mea. Mulțumesc de reacție și de \"continuare\"
Adela

Îmi place că îți place.
Fluturând batista,
Adela

și scriam a la maniere de qui?
;)
Adela

RA - uneori suntem mai slabi și implicit mai puțin noi înșine. Atunci reacționăm.
Constantin - Protest întemeiat la o reacție care tot personală este până la urmă.
Scuze că nu am răspuns prompt, pierdusem firul ariadnei din subsol.
drag, Adela

Cel care lipsește a fost chemat
la o petrecere cu îngeri în zăpadă.
Mă tem că aici e cheia textului.
Adela

că totul era despre despărțire, despre efectele efective și obiective care rămân prin casa de unde unul pleacă - și că acela copil rupt în bucăți la început e doar metafora crudă a iubirii care se duce pe apa sâmbetei mințindu-se că totul va fi bine?
Adela

scuze acceptate, nedumerirea ta înțeleasă.
Problema, pe care am observat-o aici, este tocmai mimetismul. Cineva scrie, să zicem, despre câini. Apar o grămadă de texte cu câini. Apoi despre cai. Apar o grămadă de texte cu cai. Și tot așa. Despre moarte, despre moșu, despre bunici, părinți, fotografii, copilărie, și despre întoarcerea ființei pe dos sau explorarea ființei celuilalt în mod anatomic. Sau despre cerșetori, sau despre fotografii. E ok, atâta timp cât textele comunică subliminal între ele și nu dau în plagiat. Dar de aici vine impresia de mimetism, care e iarăși foarte scuzabil fiindcă, așa cum am mai spus și altă dată, nu deținem monopolul cuvintelor pe care le folosim și nimeni nu are copyright pe o temă.
Din păcate, tema zilei de azi a fost avortul, care îmi abhoră. Și ca realitate [act], darămite ca temă literară!
În fine. Cam atât, nu insist că mi se umple subsolul de polemici imediat.
Adela

nu, nu doar el bate la ochi
bate la ochi, dar rău de tot pentru un ochi care preferă să vadă creșteri și evoluții, rana asta imensă pe care textul tău o scoate la lumină.
pentru reacții mai potrivite, vezi osuare-le mele.
M-ai azvârlit sub tramvai, apăram urmele calde. Tu și încă câțiva.
Adela

\"ea spune\"
ea, nu eu.

Pentru că eu prefer copiii lăsați să se nască. Așa cum am și spus. Restul e ilustrarea unui cuplu tipic, cu pretenții de grijă și atenție tipice. Nu am văzut încă altfel de cupluri, cel din care am ieșit eu a durat prea puțin ca să se verifice sau nu ca atare.
Sper că nu te-am dezamăgit, Carmen; textul nu e reprezentativ pentru mine [în sensul că e unul din puținele care și-a permis să intre în dialog cu ale celorlalți].
Adela

Carmen - poezia aceasta e o reacție la numeroasele avorturi constatate azi pe site. De aceea e mimetică.
Uln - iubirea începe să semene cu viața. Asta și este, din păcate, cam peste tot. Nu este un miracol, pentru că oamenii nu pot trăi la înălțimea și cu forța unui miracol.
Vă mulțumesc amândurora pentru reacții.
Adela

mulțumesc.
Adela

mulțumesc pentru atenția cu care ai citit, și pentru apreciere.
Adela

you asked me and I said nothing / you want to [be] deaD and separate [in a] faithful [way]
is it that way?
Adela

Îți mulțumesc că ai încercat să înțelegi textul acesta, dar rezumatul tău mi-a lăsat un gust de putrejune. Pușa a curmat drumul. Din câte îmi amintesc eu, copilul acela din flori a salvat-o. Și portretul pe care i l-am schițat aici voia să fie expresia unei amintiri deloc impregnate de mizerie, fiindcă în memoria copilului ce eram atunci, biografia ei s-a imprimat din aparențe: era frumoasă ca un manechin din vitrină, era misterioasă și tristă, iar alegerea - inițială - se prea poate să fi venit nu din plăcerea de a se vinde, ci din necesitatea de a supraviețui cumva.
Ai fost cam misogin cu comentariul tău și uite ce-a ieșit - apologie peste apologie.
:(
Adela

așa simt acest sonet în care poetul se ascunde de moarte în cuvânt.
Adela

pe care am văzut-o. Textul tău îi descrie fidel culoarea și parfumul unui altădată, așa cum l-a surprins \"căutătura caldă / a fotografului anonim\".
Frumos, simplu, curat.
Adela :)
[corectează \"a ne privii\". e cu un singur i]

Din păcate exact asta folosea, biata de ea. nu și-ar fi permis mai mult. Dar e typo, ai dreptate:)
Ai detectat bine semnificațiile underground.
Te mai aștept.
Adela

șasele - o semnificație la care nu m-am gândit dar pe care ai adus-o textului. Poate că așa trebuia să se nimerească, fiindcă alegerea Pușei a fost cea corectă.
Despre dreptate... o să scriu altă dată.
Adela

e locul în care Pușei i s-au iertat toate păcatele. Strofa a șaptea arată cu degețelul în ce fel.
Ar fi fericită, cred, pentru lumina stelei tale.
Adela