Poezie
atunci când sunetul dispare
Regenerări indecise
1 min lectură·
Mediu
foșnești
ca o carte răsfoită în grabă
nu știu de unde să te încep
de la cârlionții de copil sau din palma cu linia vieții
prea lungă
trăiești intact
nimic nu te spulberă
o bulă de săpun pe un film azomureș
din vremea de aur când încă intram
din când în când la foto Szasz în colț cu Recea
s-a dus bătrânul strada s-a schimbat
mai e doar filtrul sepia
pe tine
în haina ta cea cu reverul rupt
foșnești
sub frunze liniștea e-adâncă
se-ntinde ca o moaște la care credincioșii
n-au ajuns încă
___
copyright Adela Setti
006
0