Poezie
știu cine ești
2 min lectură·
Mediu
nu-mi dau seama dacă te iubesc sau dacă mi-e dor de tine
dacă arăți bine sau dacă mi-amintești de ceva
nu-mi dau seama ce ești
țară
sau femeie
nu pot să văd dacă părul chiar îți ajunge până aproape de șolduri
sau
de departe
e o pădure care se micșorează
dacă rămâi fără popor sau fără admiratori
dacă ești o partidă bună
sau câmp de luptă pentru cei puternici
nu-mi dau seama
de ce pleci
și dacă pleci
de ce nu ne lași în pace
de ce ne faci celebri cu nume la îndemână
si mai ales de ce când pierdem ne sună mai cunoscut
nu înțeleg
dacă mi-e dor de tine
sau dacă te iubesc
sau mort fiind
dacă mă vei îngropa
sau dacă mă vei plânge
probabil ne-ai amăgit pe toți
ca pe niște acoliți care să te slăvească
ca pe niște clienți pe care îi culci la piept
eu nu înțeleg ce țară e asta care ne sărută pe gură
și încăpem toți urâți grași mincinoși genii artiști dumnezeu
oare ești muză
sau târfa cuvintelor de laudă
și acum iată
i-am strâns pe toți la ușa ta
la poalele celui mai înalt munte
spune-ne
te măriți cu noi
sau rămânem doar prieteni
că doar treci printr-o perioadă ciudată
spune-ne
ne lași să te iubim
sau să ne fie dor de tine?
045.888
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adam Rares-Andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 224
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Adam Rares-Andrei. “știu cine ești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adam-rares-andrei/poezie/14093605/stiu-cine-estiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mulțam mult, Sylvie! Nu am oprit acolo fiindcă nu epuizasem încă seria. :)
0
E o confuzie și o ambiguitate prin iubirea ta dubitativă, ca un simulacru erotic la care participă mai mulți (“ne lași să te iubim sau să ne fie dor de tine ?”), din moment ce “nu-ți dai seama dacă o iubești sau dacă ți-e dor de ea”.
“Cuvintele de laudă” la adresa ei, virează când înspre lubric (“târfa cuvintelor de laudă”), când înspre feminitate care te inspiră (“muză”), căci nu numai iubirea e confuză, ci și statutul moral al iubitei.
“Cuvintele de laudă” la adresa ei, virează când înspre lubric (“târfa cuvintelor de laudă”), când înspre feminitate care te inspiră (“muză”), căci nu numai iubirea e confuză, ci și statutul moral al iubitei.
0
Îți recomand "Idolul și distanța", de Jean-Luc Marion.
0

desi as fi preferat sa finisezi poemul aici:
dacă mă vei îngropa
sau dacă mă vei plânge
probabil ne-ai amăgit pe toți
ca să te slăvim
pînă aici, e un text delicios, o partidă bună :)