femeia fără proprietar

începutul textului, sfârșitul, mai ales...
mai puțin omul important care se cere de la sine. nu cred că mai era necesar specificat ”important”.
plăcut, oricum.

am facut o paralela. apreciez prezenta ta din nou.

nu-mi place, aici, forma populară a lui "oricare"...nu am altă explicație decât că sună nepotrivit pe lângă "a devora" (neologic, măcar prin comparație) și că nu găsesc de ce-a fost preferat lui "oricare".
nu-mi place, de asemenea, titlul ... despre care nu pot să spun decât că nu mă cheamă deloc către text.
înțeleg că "important" e pus acolo în balans pentru poetul lipsit de importanță pe care ea ajunge să îl prefere, celorlalți.
din păcate, "a naște" la viitor (din prima secvență)și "a moșteni", tot la viitor (din a doua secvență) se anulează reciproc (întrucât sunt plasate în același orizont), dacă, cine știe cum, reușesc să nu ambiguizeze nefericit totul.

ce mi-a plăcut e că, dincolo de toate astea, reușesc totuși să merg pe firul poetic acolo unde-a vrut poetul să mă ducă.mă pot gândi că tocmai asta-i ideea de bază ... viitorul incert al fiecărui început, și-atunci tot ce-am spus mai sus pică-n derizoriu.:)
motiv pentru care laud ideea dar aș mai lucra puțin la formă.

multumesc Alina pentru lectura si pentru efortul tau analitic. o sa tin cont pe viitor pentru orisicare poezie :)

două galaxii, e puțin forțat două căi lactee.