De ziua ta
uite a încetat potopul de tãceri acum ninge
muzica fulgilor descrie arabescuri de alb
plutind rãsfirate cãtre neºtiuta pauzã generalã
uite au încolþit culori într-un galop de suflet
þi-ai învãþat umerii sã zboare
iar zilele le-ai adunat în cãuº
Hai sã ne iubim, edule.. ºi sã ne bãgãm picioarele în restul, cã oricum nu conteazã.
hedoniºti pânã la ultimul gând/sorbind avid din...cãuº/ºi gemându-vã:La mulþi ani!/
anul nou iese din causul zilelor ca dintr-un ou de intuneric
cu galbenusul un ochi galben strivit de-un fulg
anul vechi l-am tasat in calendare
inecat in potopul de sperante
semintele lui au germinat in trecut
hai sa facem zmee din noul an
sau mai bine bulgari sa sparga ferestrele ghinioanelor
sau mai bine bulgari
sau mai bine bulgari
sa lipim de anul vechi umbrele noastre cu piele de sarpe
sa lipim de anul vechi umbrele noastre
ªi sã le împãturim sub formã de pãsãri
si sa le inaltam sus, peste valea durerii
