poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1929 .



Somn de iarna
personale [ Gânduri ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [beep ]

2007-03-06  |     | 



Într-un obscur exagerat, o lumânare gălbuie luminează patetic odaia încărcată cu praf și idei ce nu le-am scris. Câteva bătăi oarbe ale flacărei mă fac să tresar; iar eu, naiv, încep a mă pierde în raritatea lor.
Mă uit la lumânarea ce veghează și observ că și ea se uita la mine. Suntem amândoi stâmbi, încovoiați de nesfârșita ură ale idilelor trecute. Privesc atent ca să mă mint că-i prea puternică lumina pentru a orbi sau pentru a o urî, că este prea vesel momentul și doar eu sunt cel sceptic...
Dar lumânarea se stinge și eu am adormit!

Mă trezesc și scriu iar.
Ascult cum bate vântul metalic în pereții casei. Privesc pe geam și nu văd decat fantome de imagini și scheleți răgușiți ale peisajelor foste demult verzi. Nici măcar imaginația nu poate completa peisajul diurn... Și ea este oarbă acum. A chelit spânzurată de frigul neinspirat, urât de cei vii și efemeri.
Meditez asupra timpului. Știu că sunt singurul care nu m-am trădat până acum. De ce n-aș face-o și eu? Toți au făcut-o în cele din urmă. Oricum, încrederea mea în mine valorează prea puțin pentru ceilalți. Nu pot trăi doar înauntrul meu, așa că am hotărât să mă rup de mine tot restul iernii.
Când lumea va înflori din nou, vor răsări zâmbete mârșave sau ipocrite, vor apărea iar tovarăși drepți, dar falsi - cu totul alții decât până acum, ca o perpetuare blestemată a timpului și-a lumii.
Acum mă afund în boala meschină ce mă domină și-mi dovedesc că dragostea nu poate fi un răspuns. Niciodată nu a fost. Deci, o sa-mi caut răspunsurile în sursele reale de fericire, fără a mă mai amăgi.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!