În fața mării
poetului Tiberiu Utan, din Inedite (1978)
de Virgil Carianopol(2008)
1 min lectură
Mediu
Cum seamăn eu cu tine, mare,
La fel, mereu neliniștit,
Închis din patru părți de timpul,
Din care nu e de ieșit.
Mă zbat adânc, fără cruțare,
Mă trag în mine, mă-nvrăjbesc,
Dar oricât aș lovi de tare
Degeaba țărmii mi-i lovesc.
E-o luptă fără-asemănare,
Sunt malurile prea de fier.
Nici eu nu-s mulțumit, ca tine,
Doar cu bucata mea de cer.
Izbesc mereu, mereu mai aprig
Și fără să îngenunchez,
Dar nu pot, nu, ieși din vremea
În care-ncep să-nnegurez.
Mi-e dorul inima și gândul
Tot răni, la zbatere proscris,
Dar încă lupt să nu stau numai
În țărmurile mele-nchis.
Izbesc, izbesc întotdeauna
Ca tine, tot mereu la fel.
Și mie timpul mi-a pus maluri
Și nu pot sa mai ies din el...
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Virgil Carianopol
- Tip
- Poezie
- An
- 2008
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Virgil Carianopol. “În fața mării.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/virgil-carianopol/poezie/in-fata-mariiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.