Eu
din Scară la cer (1940)
de Virgil Carianopol(2010)
1 min lectură
Mediu
Te știu femeie, tu ești fiindcă-s eu
Și lună este, fiindcă eu visez
Tot ce e: noapte, stele și iubire,
Eu cu puterea mea de viață le creez.
De n-aș fi eu, nu ar trăi nici visul.
Când voi muri, cu mine se duc toate.
În fiecare ins sunt eu și ei în mine.
Făr\' să vreau eu, nimica nu se poate.
Nu râde lună, tu lucești așa
Că eu vreau să lucești, să fii frumoasă
Și moartea este-așa că eu am vrut-o,
Eu i-am pus mâna mucedă pe coasă.
Nu Dumnezeu a zămislit pământul.
Nu eu sunt bobul, lucrul cel mai mic;
Eu sunt părintele și eu sunt creatorul;
De n-aș fi eu, n-ar exista nimic.