Mică baladă cu bufnițe
de Ștefan Augustin Doinaș(2004)
1 min lectură
Mediu
Trei bufnițe îmi ciuguleau azi-noapte,
privirile.
- Ah, sînt aproape coapte:
le-a pîrguit cu grijă (zicea una)
chiar viermele ce-mbujorează luna.
- Sînt pline (zicea alta) de imagini
feerice: comete, golfuri, pagini
prin care forfotesc enorme clipe
ce încă n-au ajuns să se-nfiripe.
- Și mie-mi plac grozav (zicea a treia):
sînt ca rășinile din pomii-aceia
care-n Arabia, în loc de roade,
asudă-n lacrimi visul care-i roade.
- Zoriți-vă, zoriți (strigau tustrele)
cît încă soarele nu bate-n ele:
vederea-n jur a zeci de simulacre
le arde sucul și le face acre...