Poemul ca somație a lecturii
de Ștefan Augustin Doinaș(2010)
1 min lectură
Mediu
El nu e această lumină, nu poate.
El nu e un lucru în sine, ci toate.
El are-opintiri și reacții netoate.
Citiți-l încet. El e însuși încetul.
Primiți-l discret. El e însuși discretul.
El n-are a face nimic cu poetul.
Priviți-l de sus: e o simplă figură.
Rostiți-l mereu: e o lipsă în gură.
El n-are o altă ființă mai dură.
El nu e prezent. Însă poate să fie.
El nu-i de cules, ca o tulbure vie
de litere coapte. Siliți-l să fie.
