Cordonul vieții
de Sașa Pană(2009)
1 min lectură
Mediu
În acest fragment de primăvară precoce
Sufletul tău cunoaște borangicul liniștii
Doar lângă jucăria vie
Miracol zmuls din măruntaiele trudite
Acolo între cârpe e un gândac
O icoană pentru fiecare gând
Mai sunt degete din chibrite moi
Fragile ca viața
Și la fiecare un pistrui de unghie
Liniile vieții în două petale boțite
Ochii acum urmăresc vecinătatea
Și înseamnă mirări de albastru vioi
Mugure plin de surprize
Poemă enigmă
Lumina pală din păpădia obrazului
Desenează în filigrană chipul tău de porfir
Sau amintirea unei fotografii pierdute
Poate ecoul vieții înapoiat de zefir
Fiecare țipăt dezlănțuie panică
În două inimi
Gândurile se îmbină atente inele
Peste albastrul pătucului de nuiele
Orizontul țesă chenarul mărilor înșelătoare
Tot mai mari cresc rotocoalele grijilor
(Are întâietate povara trandafirie)
Poemul se răsucește în proză
În proza și bolovanii luptei de toate zilele