Incheiere
de Nicolae Labiș(2003)
1 min lectură
Mediu
Pamant impadurit,ne revedem
Din ce in ce mai rar langa izvoare,
Dar spune-mi,nu iti sunt la fel de dragi
Salbaticele pasari calatoare?
Peste straine asezari lumesti
Duc cate-un fulg de-al tau,un cant din tine,
Si mor cu tine-n inimile lor
Cand le frang zborul gloantele haine.
Eu n-am sa uit c-aici am ras intai,
Ca am strigat intaia-njuratura,
Ca am gustat din scorburi faguri dulci
Ori gustul lacrimii sarate-n gura.
Stangaci, iubind aici ntaia oara.
Ti-am spus cand nu-i spusesem inca ei...
Tu mi-ai vegheat incovoiat asupra-mi
Intaii sovaielnici pasi ai mei.
Copii cresc si unii se despart
De cei ce le-au dat viata din iubire.
Plecarile din tine-n alte lumi
Sa nu le iei nicicand drept despartire.
Cand eu gresesc ori ma stropesc noroaie,
Ma chemi si eu la tine vin tiptil,
Si-n fosnetul luminii din frunzisuri
Ma faci din nou nevinovat copil.