Khalil Gibran

Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca, astfel, sa va puteti cunoaste tainele inimii, si astfel sa puteti deveni o parte din inima vietii.

Cântecul îndrăgostitului Sunt ochii îndrăgostitului Vinul sufletului și hrana inimii. Sunt un trandafir. Inima mi se deschide la răsărit, Iar

În adâncul inimii mele Se-aude un cântec fără versuri – Un cântec ce trăiește În sămânța inimii mele. Refuză să se amestece cu cerneala pe

„Prietenul – este răspunsul dat nevoilor voastre. El este ogorul pe care îl semănați cu dragoste și îl secerați din recunoștință, El este căminul

ȘI un bătrân, stăpânul unui han, zise: \"Vorbește-te despre Mâncare și Băutură\". Iar el dădu răspuns: \"O, dacă ați putea trăi din aroma

„Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei sunt fiii și fiicele dorului Vieții de ea însăși îndrăgostită. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, deși

…atunci o femeie zise: „Vorbește-ne despre Bucurie și despre Tristețe”. Iar el răspunse: „Bucuria este tristețea fără de mască și însăși fântâna

Dragoste și ură O femeie i-a spus unui bărbat: \"Te iubesc mult\". Iar bărbatul i-a răspuns: \"Este în inima mea să-ți merit

CI, unul dintre bătrânii cetății spuse: „Vorbește-ne despre Bine și despre Rău”. Și el răspunse: „Despre binele care sălășluiește în voi aș putea

“V-ați născut împreună și împreună veți rămâne pentru totdeauna. Veți rămâne împreună până ce albele aripi ale morții vă vor împrăștia zilele. Da,

Un fir de iarbă îi spune unei frunze veștede: „Ce zgomot faci când cazi! Ai reușit să îmi împrăștii toate visele de iarnă.” Iar frunza veștedă

Atunci un literat spuse: \"Vorbește-ne despre cuvânt.\" Și el începu: \"Vorbiți atunci când încetați a mai avea pace cu propriile gânduri; Când

Când iubirea vă face semn, urmați-i îndemnul, Chiar dacă drumurile-i sunt grele și prăpăstioase, Și când aripile-i vă cuprind, supuneți-vă

Copiii tăi nu sunt copiii tăi, Sunt fiii și fiicele dorului vieții de ea însăși. Pe lume vin prin tine, fără a fi de la tine. Deși îți sunt

Rătăcitorul L-am întâlnit la răscruce de drumuri; un om doar cu o mantie și un toiag și cu un văl de durere care-i acoperea fața. Ne-am salutat

Atunci Almitra zise: “Vorbește-ne despre Iubire.” Iar el își înălță capul privind mulțimea, și o tăcere adânca pogorî peste toți. Apoi, cu o voce

Într-una din zile mergeam, eu și Isus, doar noi, pe-un câmp nesfârșit; înfometați amândoi, am ajuns la un măr. De crengi atârnau doar două

Y él alzó su cabeza, miró a la gente y la quietud descendió sobre todos. Entonces, con fuerte voz dijo: Cuando el amor os llame, seguidle.

Le Prophète 1 L\'Amour Alors Almitra dit, Parle-nous de l\'Amour. Et il leva la tête et regarda le peuple assemblé, et le

Allora Almitra disse: parlaci dell\'Amore. E lui sollevò la stessa e scrutò il popolo e su di esso calò una grande quiete. E con voce ferma

Allora Almitra disse: parlaci dell\'Amore. E lui sollevò la stessa e scrutò il popolo e su di esso calò una grande quiete. E con voce ferma

Dans les tréfonds de mon âme il est Une chanson muette – une chanson qui vit Dans la graine de mon cœur. Elle refuse de se fondre à l’encre

Donne-moi le Nay (1) et chante, Le chant, secret de l\'éternité. Les lamentos du Nay s’attarderont Au-delà de l’étiolement de

Par un jour, la cour du prince convia une danseuse, accompagnée de ses musiciens. Elle fut présentée à la cour, puis elle dansa devant le

Je suis un mot gentil dit et répété Par la voix de la Nature; Je suis une étoile tombée de la Tente bleue sur le tapis vert. Je suis la fille des

Je suis des filaments pointillés que les dieux versent Des cieux. La nature me prend alors, pour orner Ses champs et ses vallées. Je suis de

Ô Brume, ma sœur, souffle blanc non encore contenu dans un moule, Je reviens à toi, souffle blanc et sans voix, Une parole non encore

Je suis un étranger dans ce monde, Je vis dans une solitude pesante, Et un abandon douloureux. Je rêve d’une patrie magique que je ne connais

Le silence règne dans la nuit, et sous la parure du silence se cachent les rêves. La pleine lune parcourt le ciel, et il est des yeux dans la

Why are you weeping, my Soul? Knowest thou my weakness? Thy tears strike sharp and injure, For I know not my wrong. Until when shalt thou cry? I

Dans le silence de la nuit alors que s’évanouit L’éveil des hommes derrière leurs paupières, La forêt s’écrie : « Je suis la puissance Que le

And a poet said, \"Speak to us of Beauty.\" Where shall you seek beauty, and how shall you find her unless she herself be your way and your

Je suis les yeux de l’amant, le vin de L’esprit et la nourriture du cœur. Je suis une rose. Mon cœur s’ouvre à l’aube et La vierge m’embrasse et

Where are you, my beloved? Are you in that little Paradise, watering the flowers who look upon you As infants look upon the breast of their

Ô merle, chante, car le chant est secret de l’existence. Ah! si je pouvais être comme toi libre de toutes prisons et chaînes! Ah! si je pouvais

Amour, prends-moi. Prends-moi, Beauté. Prends-moi, Terre. Je te prends, Amour, Terre, Beauté. Je prends Dieu. (Khalil Gibran, in Barbara

J’étais ici dès le Commencement, et je suis encore ici. Et Je restera ici jusqu’à la fin Du monde, car il n’est pas De fin à mon être en proie

La vida canta en nuestros silencios y sueña en nuestro sopor. Aún cuando estamos vencidos y tristes, la Vida está entronizada en lo alto. Y cuando

Le rivage puissant est mon bien-aimé Et je suis son amante. Nous sommes enfin réunis par l’amour, et Ensuite la lune me sépare de lui. Je vais à

On dit que le chacal et la taupe Boivent au même ruisseau Où vient boire le lion. Et on dit que l’aigle et le vautour Plantent leur bec dans la

I was here from the moment of the Beginning, and here I am still. And I shall remain here until the end Of the world, for there is no Ending

In the depth of my soul there is A wordless song - a song that lives In the seed of my heart. It refuses to melt with ink on Parchment; it

Il était comme des peupliers chatoyant au soleil; Et comme un lac au sein des collines solitaires, Luisant au soleil; Et comme la neige sur les

Lorsque la nuit fut noire, Que le sommeil eût raison de ce qui est, Je quittai mon lit Et me dirigeai vers la mer, Car elle ne dort

He is a link between this and the coming world. He is A pure spring from which all thirsty souls may drink. He is a tree watered by the

L’homme et moi sommes fiancés. Il m’implore et je le désire, Mais hélas ! Entre nous est apparue Une rivale qui nous apporte le malheur. Elle est

And a woman who held a babe against her bosom said, "Speak to us of Children." And he said: Your children are not your children. They are