Parcul Goleștilor
Ion Pillat – Umbra timpului (Editura Prut Internațional 2004)
de Ion Pillat(2021)
1 min lectură
Mediu
Am așteptat amurgul ca zările să fie
Altare largi suflate în aur preacurat,
Iar sălciile, care pe drum au tremurat,
Înspre golești să-nșire albastra lor stafie.
Am stat bătând la poartă prelung - și s-a deschis :
Și iată casa-n iederi și parcul în paragini,
Și iată-mi ca unul ce-ar răsfoi imagini
Dintr-o călătorie pe jumătate vis.
Aleile - e toamnă - duc toate către moarte.
Răzoarele se-neacă în bozii și-n urzici...
Și, inimă-ncărcată de amintiri, îmi zici :
Va trebui odată Florica ta să poarte
În ea pustietatea de care mai bolești...
Dar m-am oprit cu mâna sfios la pălărie,
Căci m-ajungeau, lungite de-amurg pe bălărie,
Mari, umbrele-nfrățite a' fraților Golești.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Pillat
- Tip
- Poezie
- An
- 2021
- Curent
- Tradiționalism
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Pillat. “Parcul Goleștilor .” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-pillat/poezie/parcul-golestilorIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.