Bolnavei
Sonete pariziene
de Ion Pillat(2017)
1 min lectură
Mediu
Cu ochi adânci, prea mare în fața ta prea albă
Pe fundul alb al pernei, păreai - simbol ciudat -
Neprihănită sfântă cu chipul preacurat,
Neprihănită sfântă cu inima de nalbă.
Ce blândă-aureolă durerea azi ți-a dat!
Copilă, ce pe vremuri vindeai pentru o salbă
De aur, trupul tânăr și pielea ta rozalbă
Mințind pe toți de-a rândul cu-același sărutat.
Odaia e pustie: ce părăsită ești!
Zadarnic cerci, sfioasă de-atâta sărăcie,
Să-mi dai o mână moartă și vrei să mai zâmbești.
Eu te privesc cu spaimă, sărmană jucărie
Azi frântă. Te iubisem ... șoptit-ai năbușit.
Ce înger te pusese să minți pân-la sfârșit?
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ion Pillat
- Tip
- Poezie
- An
- 2017
- Curent
- Tradiționalism
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ion Pillat. “Bolnavei.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/ion-pillat/poezie/bolnaveiIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.